PSALMUL 22

 



Mânãstirea Brâncoveanu
2 octombrie1992


 
 

Astãzi vã aduc în atentie un psalm, anume Psalmul 22.

Este psalmul cel mai plin de încredere, cel mai plin de înãltare, este psalmul bucuriei, al optimismului. Psalmistul îsi exprimã bucuria de a-L avea pe Dumnezeu aproape, si zice: "Domnul este pãstorul meu si nimic nu-mi lipseste". Îl comparã pe Dumnezeu cu un pãstor de oi, cu un cioban, si spune, plin de încredere, cã "Domnul este pãstorul meu" si, pentru cã este pãstorul meu, "nimic nu-mi lipseste".

Face apoi o comparatie între oile pãstorite de un pãstor bun si încrederea, bucuria pe care o dã Dumnezeu celui care-I slujeste: "La pãsuni bune mã sãlãsluieste si mã povãtuieste la ape line". Pãsunea si apa sunt douã lucruri de cãpetenie pe care le urmãreste pãstorul pentru oile sale. Comparativ vorbind, Dumnezeu ne dã toate cele de trebuintã, exprimate în psalmul acesta prin pãsunea cea bunã si prin apa limpede.

"Sufletul mi-l întãreste pentru numele Sãu si pe cãrãrile dreptãtii mã povãtuieste". Psalmistul vorbeste acum despre el, despre unul care are suflet si care este mai presus decât oile cele necuvântãtoare; "sufletul mi-l povãtuieste, mi-l întãreste", adicã Dumnezeu se preocupã nu numai de cele trebuitoare pentru viata fizicã, ci se preocupã si de cele necesare vietii sufletesti, pentru cã omul este fiintã cu suflet si are trebuinte mai presus de ale celor necuvântãtoare.

Siguranta cã Dumnezeu este cu noi si cã ne dãruieste toate cele de trebuintã este dusã pânã la aceea cã se nimiceste orice temere: "De-as umbla pe valea umbrei mortii (de-as fi pândit de moarte), de rele nu m-as teme, cãci Tu cu mine esti". Încredin-tarea prezentei lui Dumnezeu ne face hotãrâti împotriva tuturor celor negative si, orice s-ar întâmpla, chiar de-am fi pânditi de moarte, având încredintarea si fiind pãtrunsi de adevãrul cã Dumnezeu este cu noi, n-avem nici un fel de teamã.

"Toiagul Tãu si varga Ta, acestea sunt mângâierea mea". În cuvintele acestea, Psalmistul vrea sã spunã cã Dumnezeu, în grija Sa pentru mântuirea noastrã, pentru binele nostru, ne poate trimite si necazuri, dar si în cazul când am avea necazuri, avem totusi mângâiere din constiinta cã necazurile ne vin ca din mâna lui Dumnezeu, pentru folosul nostru.

"Tu-mi gãtesti masã înaintea vrãjmasilor mei. Cu untdelemn ungi capul meu si cupa mi-e plinã rasã". În aceste cuvinte aratã belsugul bunãtãtilor lui Dumnezeu revãrsate peste cei credinciosi, chiar în fata unor lucruri care ar inspira teama, chiar în fata vrãjmasilor. În fata vrãjmasilor avem belsug. Ne gãteste Dumnezeu masã înaintea vrãjmasilor: "Tu-mi gãtesti masã înaintea vrãjmasilor mei. Cu untdelemn ungi capul meu", adicã îmi dai si cele care nu sunt de absolutã trebuintã, îmi dai mai mult de cât as cere, de cât mi-ar trebui. "Cu untdelemn ungi capul meu" - cu untdelemnul cunostintei, "si cupa e plinã rasã", adicã nu existã nici un fel de lipsã în legãtura aceasta cu Dumnezeu, în belsugul pe care îl dã Dumnezeu.

"Mila Ta, Doamne, sã mã însoteascã în toate zilele vietii mele, ca sã locuiesc zile multe în casa Domnului Dumnezeului meu". Este o rugãciune cãtre Dumnezeu cel milostiv, Care ne cuprinde cu mila Sa, si avem încredintarea cã Dumnezeu ne însoteste în toate zilele vietii noastre: "Mila Ta, Doamne, sã mã însoteascã în toate zilele vietii mele, ca sã locuiesc zile multe în casa Domnului Dumnezeului meu".
 

Este cel mai senin psalm, un psalm al bucuriei, un psalm al încrederii, al încredintãrii. Noi repetãm niste gânduri ale altora si nu ajungem sã le simtim pentru noi însine, pentru viata noastrã. Umblãm dupã cantitate si nu suntem atenti la calitate.

În Filocalia, vol. IV, se spune, cã ucenicul l-a întrebat pe avva Filimon de ce citeste mai ales din Psaltire? Cuviosul Filimon a zis: "Frate, atâta bucurie am în sufletul meu din cuvintele psalmilor, ca si cum eu însumi i-as fi fãcut".

Sã ne ajute bunul Dumnezeu sã avem si noi constiinta cã Psalmul 22 este psalmul nostru, psalmul pe care noi însine l-am fãcut, psalmul în care ne revãrsãm cel mai bine, în care ne arã-tãm cel mai bine încredintarea prezentei lui Dumnezeu în viata noastrã, în care ne arãtãm cel mai bine bucuria de prezenta lui Dumnezeu, în care se manifestã cel mai mult si cel mai bine multumirea si împlinirea sufletului nostru.

Înaintea bunului Dumnezeu sã ne facem mai buni, pentru cã bunãtatea cea mai multã se realizeazã în linistea sufletului. În linistea sufletului se realizeazã bucuria, se realizeazã constiinta prezentei lui Dumnezeu. Si unde este Dumnezeu cu darul Sãu, acolo nici un lucru nu este greu. Amin!


Aceastã paginã a fost ultima oarã modificatã la data de 
TOP
Nistea's Page
Pãrintele Teofil
Din vistieria inimii mele (cuprins)
Meniu:
Me & Myself | Traduceri | Poeme | Eseuri
Spiritualitate | Patericul adnotat | Jurnal athonit
3N | Simone Weil | Ileana Mãlãncioiu
Mari duhovnici | My Links


Copyright © 1999,Iulian Nistea.
This file may be copied on the condition to specify the copyright notice.