Internetul: tendinte si pastoratie

Internetul : tendințe și pastorație

Prezentul studiu a fost scris în martie-aprilie 2011, și a fost publicat în revista Studii Teologice, Nr. 4 / 2010. Dincolo de lipsurile sau imperfecțiunile lui (pe care vă rog să le semnalați), studiul de față dorește să deschidă calea pentru o reflecție sistematică asupra prezenței Bisericii Ortodoxe pe Internet. Orice idee, opinie, reflecție sau linie de gândire care poate duce la îmbunătățirea cadrului pentru o astfel de discuție este binevenita.

Internetul a devenit un nume comun. Prezentul studiu analizează câteva tendințe din comunicarea prin Internet și propune niște reflecții pentru o pastorație a Bisericii Ortodoxe în acest mediu.

Internet: tendințe

Internetul a început cât se poate de simplu, în anii 1960, cu o rețea instituțională (Massachusetts Institute of Technology, SUA) de calculatoare menite să faciliteze schimbul academic de informații între cercetători. Abia la începutul anilor 1990 apare Internetul ca instrument public general, cum este cunoscut astăzi.

Încă de la început, caracteristica principală a Internetului a fost comunicarea, cu cele două aspecte ale ei: comunicarea de informație și comunicarea între persoane.

Lumea Internetului, ciber-spațiul [1], a evoluat cu repeziciune de la un model static (numit convențional Web 1.0) la unul dinamic (numit Web 1.5) ca să ajungă azi la unul participativ, social (numit Web 2.0) [2], caracterizat printr-o accelerare și diversificare exponențiale și continue, precum și printr-o interactivitate individuală și socială nemaiîntâlnită nici în lumea comunicării nici în istoria omenirii [3].

Specificitatea Internetului ca mijloc de comunicare nu e doar caracterul lui de rețea deschisă planetară, ci mai ales caracterului lui polimorf [4], i.e. capacitatea lui de a se prezenta sub toate aspectele și de a îngloba sau reuni tehnologic toate celelalte mijloace de comunicare.

Timp de 20 de ani (1990-2010), Internetul și-a arătat perenitatea și versatilitatea ca mijloc de comunicare prin computere (desktop și laptop). Una după alta, în acești 20 de ani, Internetul și-a arătat capacitatea de a integra mijloacele clasice de comunicare:

Radioul și muzica. Practic toate radiourile clasice pot fi ascultate azi pe Internet, și numeroase „emisiuni radiofonice” sunt create special pentru a fi difuzate prin Internet. Ascultarea muzicii pe Internet este una din principalele activități ale utilizatorilor lui [6].

Video și TV. În mod semnificativ, YouTube, platforma de partajare de video, este al treilea cel mai vizitat site internet din lume [6]. Televiziunea, Internetul și telefonul mobil arată o tendință de convergență accelerată în 2011 [7].

Presa scrisă s-a conformat și ea tendinței generale de a fi prezentă pe Internet. Dar mai mult, o tendință de fuziune și chiar mutație devine vizibilă din ce în ce mai clar în ultimii ani între presa scrisă și Internet. Dacă până încă la începutul anului 2010 Internetul era un „ceva” tehnic, rezervat rubricilor specializate din ziare, undeva între anii 2010 și 2011, pe nesimțite, știri importante legate de Internet (Windows, Facebook, Google, iPhone, Firefox etc.) pătrund în prima pagină a ziarelor generaliste, peste tot în lume. Mai mult – ca un cerc care se închide -, tot începând cu anul 2010, ziare populare trec unul după altul din formatul tipărit (print) în formatul pe Internet (online) [8]. Fenomenul alunecării presei scrise înspre Internet nu este legat doar de recesiunea economică din anii 2008-2009, ci și de capacitatea Internetului însuși de a absorbi mijloacele de comunicare clasice, precum și de coincidența momentului cu democratizarea tehnologiei din zona smartphone-urilor [9] și a tabletelor mobile/portabile în ultimii ani.

Revoluția de democratizare a smartphone-urilor, începută de iPhone-ul de la Apple în iunie 2007, continuată de sistemul Android de la Google începând cu octombrie 2008 [10], aduce Internetul într-un segment al instrumentelor de comunicare în plină expansiune.

Într-adevăr, după modelul succeselor iPhone și Android – iPhone și Android dețin împreună aproape 60% din piața sistemelor pentru telefoane mobile, și tendința lor de creștere va continua în 2011 -, toate celelalte sisteme de operare din telefonia mobilă tind să devină „orientate către Internet” [11]. Încă din octombrie 2009 un studiu T-Mobile şi Gartner confirma această tendință din partea utilizatorilor [12].

Tendința de democratizare a smartphone-urilor este confirmată de un studiu de piață al Market Force la începutul anului 2011, care arată că în SUA 51% din utilizatorii de telefoane mobile dețin deja un smartphone, iar 33% intenționează să-și cumpere unul în următoarele 6 luni [13]. Cifrele se vor extinde treptat în Europa și în lume, și vorbesc de la sine despre o evoluție tehnologică implacabilă, care mărește considerabil nivelul de utilizare al Internetului la nivel global în viața de zi cu zi a oamenilor.

Internet: pastorație

Expansiunea lumii Internetului astăzi face indispensabilă conceperea unei pastorale coerente și adaptate ciber-spațiului.

Prezentat mult timp în mod facil ca o lume-refugiu virtuală, ireală și fantasmatică, Internetul a fost adesea disprețuit în mediile duhovnicești ortodoxe [14]. Confuzia, pornită de la răspândirea sintagmei de „lume virtuală” și de la relativul haos al primilor ani ai Internetului, trebuie înlăturată de teologia ortodoxă, a cărei antropologie consideră „psihicul”, gândurile (chiar proiecțiile și fantasmele) și toate energiile sufletești ca pe deplin reale, concrete și importante în viața omului. Tradiția duhovnicească filocalică a Bisericii Ortodoxe vorbește tocmai despre nașterea și dezvoltarea gândurilor în inima/mintea omului, despre lupta sau lucrarea cu gândurile și cum ele se concretizează în cuvinte și fapte în viața omului.

Conceperea unei pastorale ortodoxe a ciber-spațiului presupune actualizarea și articularea antropologiei ortodoxe în general și a tradiției duhovnicești și filocalice în particular la „lumea Internetului”. Este o nouă „inculturație”, o nouă întrupare a mesajului creștin, de data aceasta nu în „lumea nouă” a unei alte culturi sau civilizații, ci în „lumea Internetului”, care este oarecum interioară tuturor celorlalte.

Într-adevăr, Internetul este mult mai mult decât un instrument. Internetul este o „lume”, un „mediu” [15] și în final o cultură-civilizație (gr. politismos). Lumea Internetului este structurată tocmai de o prezență reală a persoanelor în mediul specific al Internetului. Acest dat creează tipologii comportamentale și relaționale specifice, a căror cunoaștere și înțelegere ar conduce la o judicioasă pastorație pe Internet.

Dacă în urmă cu 10 ani psihologii care se aplecau științific asupra ciber-spațiului erau o mână de oameni, astăzi sute de cercetători în domeniul ciber-psihologiei s-au specializat pe aspecte foarte precise ale lumii Internetului [16]. Este totuși greu de identificat psihologii creștini dedicați acestor cercetări, iar cei ortodocși (în senul aderării la antropologia și spiritualitatea ortodoxă) par a fi inexistenți [17].

Dar Biserica nu poate să pretindă de la preoții și cateheții ei de a fi la curent cu aceste cercetări avansate într-un domeniu în care ei nu au directă competență. Totuși, Biserica poate și trebuie să ceară psihologilor ortodocși o reflecție serioasă în domeniul ciber-psihologiei, care să permită crearea unui ghid de informare în domeniu, util și adaptat pentru preoți și cateheți, tot așa cum a făcut în alte domenii de interes contemporan, cum ar fi bioetica de pildă.

Fără o înțelegere a motivațiilor prezenței pe Internet („de ce”), a specificităților psihologice ale individului în ciber-spațiu, a ciber-relațiilor și diferitelor dinamici psihologice ale grupurilor în ciber-spațiu, ar fi greu de întrevăzut o adevărată pastorală ortodoxă a Internetului, care să aibă la bază o reală înțelegere a fenomenului în lumina antropologiei ortodoxe.

*

Un alt aspect important al Internetului este acela că inovația tehnologică structurează modurile prezenței, interacțiunilor și transmiterii de informații în ciber-spațiu.

Utilizatorii Internetului nu sunt în același mod prezenți pe o rețea de socializare (cum ar fi Facebook, de pildă) și pe forum de discuții. Informațiile pe care ei le partajează și care sunt transmise către serverele diferitelor situri, precum și utilizarea acestor informații diferă de la o platformă la alta.

Chiar mai complexe și mai puțin cunoscute sunt modalitățile de înregistrare, transmitere și utilizare a informațiilor personale ale utilizatorilor smartphone-urilor [18].

De aceea, competențele unor specialiști în noile tehnologii ale Internetului sunt necesare pentru a ajuta la înțelegerea funcționării acestor medii, a modurilor prezenței și relaționării, precum și a schimburilor de informații.

Cu titlu de exemplu concret, un document al Conferinței Episcopilor Catolici din Statele Unite relativ la utilizarea Internetului, intitulat „Your Family and Cyberspace” și publicat în iunie 2000 [19], este inspirat de studiile unei asociații non-profit creștine numite The National Coalition for the Protection of Children & Families ("National Coalition").

Însă pentru stabilirea unor recomandări de utilizare creștină a Internetului se pot dovedi utile și cercetările întreprinse de unele asociații sau organizații de renume mondial, cum ar fi: Privacy International, Sophos, Big Brother Watch, Center for Digital Democracy, Consumer Action, Privacy Rights Clearinghouse, Electronic Privacy Information Center, World Privacy Forum, Center for Democracy and Technology, Privacy Activism [20].

În sfârșit, chiar Comisia Europeană are o subcomisie dedicată protecția informațiilor personale („Data Protection”) [21], din care fac parte toate comisiile de acest tip din țările europene, cele mai active fiind comisiile Franței [22] și Germaniei [23].

*

Misiunea concretă a Bisericii în ciber-spațiu are o dimensiune tehnică, pentru că prin soluții tehnice sau tehnologice profesionale se creează vizibilitatea necesară unei pastorații ortodoxe reale pe Internet. Pe Internet, prezența trebuie să fie sinonimă vizibilitatea (altminteri este o pseudo-prezență), iar vizibilitatea se obține în urma unor procese tehnice care sunt stăpânite de profesioniști în materie.

Deși siturile web oficiale ale Bisericii Ortodoxe Române au făcut progrese semnificative în ultimii ani (mai ales siturile Patriarhiei[24], cele ale Mitropoliei Moldovei și Bucovinei – în special portalul Doxologia.ro – și cele ale Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale), ele sunt încă departe de a avea popularitatea unor situri ortodoxe private (precum www.crestinortodox.ro , www.noutati-ortodoxe.ro , www.calendar-ortodox.ro , www.credo.ro , www.sfaturiortodoxe.ro , www.razbointrucuvant.ro, ro.orthodoxwiki.org ) [25].

Și crearea de aplicații pentru smartphone-uri (iPhone și Android) este lăsată acum pe seama unor întreprinderi private, care transformă Sfânta Scriptură, calendarul și sinaxarele într-o afacere bazată pe un serviciu care nu le aparține de fapt.

Crearea unui departament pentru misiunea pe Internet, după modelul Arhiepiscopiei greco-ortodoxe a Americii (Departament of Internet Ministries – care are mai mult o dimensiune tehnică) [26], este o necesitate reală a timpurilor de azi.

*

În teoretizarea și practica prezenței și misiunii pe Internet, Bisericile creștine din Occident au luat-o înaintea Bisericilor Ortodoxe din Răsărit, pentru simplul motiv că lumea Internetului a avut un avans de câțiva ani în America și Europa Occidentală (avans care tinde să se estompeze astăzi).

În iunie 2000, Conferința Episcopilor Catolici din Statele Unite publică un document relativ la utilizarea Internetului, intitulat „Familia dumneavoastră și ciber-spațiul” (Your Family and Cyberspace) [27]. Documentul – inspirat de studiile unei asociații non-profit creștine numite The National Coalition for the Protection of Children & Families – explică diferitele moduri ale prezenței pe Internet și dă sfaturi concrete pentru părinți, mai ales în perspectiva protecției copiilor de pornografie și pedofilie.

În februarie 2002, Vaticanul (Consiliul Pontifical pentru Comunicări Sociale al Curiei Romane [28]) publică în același timp două documente corelate relative la Internet: „Etica în Internet” [29] și „Biserica și Internetul” [30]. Documentul Etica în Internet teoretizează chestiuni etice precum generale și actuale, precum „binele comun”, libertatea de expresie, interculturalismul, globalizarea, concluzionând cu recomandări și încurajări ale misiunii prin Internet. Documentul „Biserica și Internetul” este mai concret, și după un capitol de analiză în care se propune „dezvoltarea unei antropologii și a unei teologii a comunicării cu referințe specifice la Internet” (punctul 9), continuă cu recomandări de ordin pastoral adresate responsabililor Bisericii, preoților, cateheților și misionarilor, părinților, copiilor și tinerilor, și, în fine, „tuturor persoanelor de bună credință”.

Tot în anul 2002, protestanții reformați din Franța întreprind întocmirea unui document intitulat „Nouveax médias et partage de l’information” (Noile media și partajarea informației), solicitat ca un raport de studiu pentru Consiliul național al Bisericii Reformate din Franța. Un an mai târziu, o versiune remaniată a acestui raport este publicată de autori în volum cu titlul „Vers un christianisme virtuel ? Enjeux et défis d’Internet” [31] („Către un creștinism virtual? Mizele și provocările Internetului”). Lucrarea este o lectură creștină practică, chiar dacă viziunea teologică protestantă este sensibil diferită de cea ortodoxă.

Pentru toate aceste documente însă, Internetul este un „mijloc de comunicare” printre celelalte „mass-media”, și nu un „mediu” sau o „lume”, cum s-a dovedit a fi lumea Internetului în ultimii ani.

Concluzie

Lumea Internetului, ca toate celelalte „lumi” sau „medii” are nevoie de creștinism. Dar această prezență nu trebuie să fie una haotică, ci îndrumată de principii pastorale creștine și adaptate, care să dea o anumită coerență și concertare misiunii creștine.

Pastorația pe Internet are nevoie de o viziune antropologică tradițională dar inculturată, întrupată în mediu specific și de o teologie pastorală adaptată Internetului prin faptul că ține seama de specificitățile prezenței și relaționării în lumea Internetului.

Structurarea coerentă a pastorației pe Internet trebuie să treacă prin încurajarea unor studii creștine despre psihologia prezenței și relaționării pe Internet și despre implicațiile concrete asupra utilizatorilor ale invovațiilor tehnologice în acest mediu.

Aceste studii ar trebui să conducă și la crearea unui set de ghiduri cu explicații și recomandări pentru cei care fac misiune pe Internet, pentru părinți, pentru copii și pentru tot creștinul.

Pr. Iulian Nistea

 

NOTE:

[1] "Ciber" (gr. Κυβερ) este un compus cu valoare de prefix, care provine de la verbul grecesc κυβερνώ sau κυβερνάω care înseamnă "a conduce, a administra". În limba română a intrat pe trei filiere. Cea mai veche (pre-tehnologic) este cea care a dat verbul românesc "a chivernisi". Urmează apoi filiera ştiinţifică, care a dat cuvinte precum "cibernetică" şi, în sfârşit, filiera americanizantă contemporană, care aduce în spațiul public termeni precum cyberspace (ciber-spațiu), cyber-relation (ciber-relație) sau cyberfriend, pătrunşi ca atare mai ales în limbajul tinerilor, alături de alţi temeni din lumea internetului (online, chat etc.), dar adoptați inevitabil și de comunitatea științifică în psihologie și sociologie, și folosiți ca atare și în studiul de față (în forma lor românizată).

[2] Pentru detalii tehnologice și terminologice care nu privesc direct acest studiu, a se vedea articolul "Web 2.0": http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Web_2.0&oldid=425142278  

[3] Rețeaua socială Facebook singură a atins în ianuarie 2011 cifra de 600 milioane de utilizatori activi. – Nicholas Carlson, „Facebook Has More Than 600 Million Users, Goldman Tells Clients” (Business Insider, 5 ianuarie 2011) http://www.businessinsider.com/facebook-has-more-than-600-million-users-goldman-tells-clients-2011-1 De altfel, Facebook.com este al doilea cel mai vizitat site din lume (după Google), cf. statisticilor Alexa – http://www.alexa.com/topsites – din aprilie 2011.

[4] Gilles Boulet, Le cyberspace, un espace médiatique polymorphehttp://gillesboulet.ca/textes/cyberesp.pdf

[5] Căutările în Google arată în fiecare an popularitatea muzicii pe Internet: http://www.google.com/zeitgeist

[6] YouTube este al treilea cel mai vizitat site din lume (după Google și Facebook), cf. statisticilor Alexa – http://www.alexa.com/topsites – din aprilie 2011.

[7] A se vedea raportul: Olswang Convergence Survey 2011http://www.olswang.com/convergence2011/ – și o analiză a lui: http://www.tvgenius.net/blog/2011/03/17/mobile-tv-convergence/

[8] Câteva exemple de treceri totale sau parțiale din ediția print în ediția online, în USA și România (în lume lista fiind mult mai lungă): U.S. News & World Report (a treia mare publicație din SUA, în 2010), Business Week (în 2010); The New York Times și The International Herald Tribune (începând cu 2011); Ziua și Gardianul (în 2010); Gândul (în 2011). O analiză minuțioasă a tendinței pentru Statele Unite ale Americii, anunțată încă din 2004, a fost formulată în volumul The Vanishing Newspaper (University of Missouri Press, 2009, ediția a 2-a), de Philip Meyer, jurnalist și profesor la School of Journalism and Mass Communication (University of North Carolina at Chapel Hill).

În Franța, dezbaterea a fost lansată în februarie 2007 cu un raportul oficial La presse au défi du numérique : rapport au ministre de la culture et de la communication (Marc Tessier, Maxime Baffert, France. Ministère de la culture et de la communication, février 2007- http://lesrapports.ladocumentationfrancaise.fr/BRP/074000165/0000.pdf ) și a fost mai apoi continuată cu ocazia unei dezbateri naționale numită „Les Etats généraux de la presse écrite” (octombrie-decembrie 2008, raport oficial în ianuarie 2009 – http://lesrapports.ladocumentationfrancaise.fr/BRP/094000017/0000.pdf ), în cadrul dezbaterii « Le choc d’Internet, quels modèles pour la presse écrite ? » („Șocul Internetului – ce modele pentru presa scrisă?”). Dezbaterea s-a concretizat cu apariția legii „Création et Internet” (iunie 2009), care creează statutul de editor de presă online și adaptează regimul drepturilor de autor ale jurnaliștilor la epoca Internetului.

Alte două exemple semnificative din lume sunt: Jornal do Brasil (unul din cele mai vechi jurnale din Brazilia – din 2010) și La Presse (cotidian important din Montréal, Canada – începând cu 2011).

[9] Un smartphone este un telefon mobil inteligent. A se vedea articolul "Smartphone" (Wikipedia) – http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Smartphone&oldid=424922290

[10] De altfel, sistemul Android a și preluat ștafeta în fața iPhone-ului la sfârșitul anului 2010: http://blogs.wsj.com/digits/2011/01/05/androids-users-eclipse-iphones-for-first-time-comscore-says/

[11] „webOS” (Palm/HP), considerat modelul inspirațional pentru cele mai populare sisteme celulare de azi (iOS .și Android), indică această orientare către Internet („web”) în chiar numele lui.

[14] Acum câțiva ani, Internetul era numit chiar „infernet” de unii părinți duhovnicești cunoscuți.

[15] Neologism științific, termenul „mediu” oferă analogii sau imagini grăitoare din sfera sociologiei și psihologiei unor grupuri sau „lumi” bine definite în limitele lor: „mediul bisericesc”, „mediul școlar”, „mediul carceral” etc. Dar și o analogie din biologie oferă un tablou grăitor: un „mediu”, ca cel din biologie, unde anumite „prezențe” (microorganisme) creează anumite „culturi” (culturi bacteriologice).

[16] John Suler, The First Decade of CyberPsychologyhttp://www-usr.rider.edu/~suler/psycyber/decade.html O listă cu cele mai importante studii de psihologie în sfera Internetului este ținută la zi de profesorul Azy Barak (Ohio State University, USA, și University of Haifa, Israel): http://construct.haifa.ac.il/~azy/refindx.htm

[17] Unul din psihologii creștini americani, pionier în ciber-psihologie, este John Suler, profesor și cercetător la Rider University (New York State) și clinician în același timp. Articolele și cărțile lui în domeniu: http://www-usr.rider.edu/~suler/psycyber/index.html

[18] Pr. Iulian Nistea, "Smartphone-urile și confidențialitatea informațiilor personale ale utilizatorului" – Apostolia, aprilie 2011.

[20] O listă mult mai dezvoltată la http://www.privacyrights.org/links.htm . Totuși, analizele furnizate de aceste organizații trebuie trecute prin filtrul discernământului creștin, deoarece unele din ele au componente de activism incompatibile cu spiritul creștin.

[22] Pentru Franța: „La Commission Nationale de l’Informatique et des Libertés” (CNIL) – www.cnil.fr

[23] Pentru Germania: „Der Bundesbeauftragte für den Datenschutz und die Informationsfreiheit” (BfDI) – www.bfdi.bund.de

[31] Jérôme Cottin, Jean-Nicolas Bazin, Vers un christianisme virtuel ? Enjeux et défis d’Internet, Ed. Labor et Fides, Genève, 2003, 180 p.

În categoria Ganduri incuviintate, Programe, softuri, software, Publicatii, Situri | Etichete , , | 6 comentarii

Smartphone-urile si confidentialitatea informatiilor personale ale utilizatorului

Smartphone-urile și confidențialitatea informațiilor personale ale utilizatorului

Anul 2011 va marca adoptarea smartphone-urilor de către majoritatea utilizatorilor de telefoane portabile. Conform Market Force, la începutul anului 2011, în SUA 51% din consumatori dețin deja un smartphone, iar 33% intenționează să-și cumpere unul în următoarele 6 luni [1]. Cifrele se vor extinde treptat și în țările din Europa.

Revoluția de democratizare a smartphone-urilor, începută de iPhone-ul de la Apple în iunie 2007, a fost continuată de sistemul Android de la Google începând cu octombrie 2008, care a și preluat ștafeta la sfârșitul anului 2010 [2]. Android și iPhone dețin împreună aproape 60% din piața sistemelor pentru telefoane mobile, și tendința lor de creștere va continua în 2011.

Această explozie a pieței smartphone-urilor nu a mers însă mână în mână cu grija pentru viața privată și confidențialitatea informațiilor utilizatorului. Atât Apple (iPhone și iPad, cu sistemul iOS) cât și Google (Androind) și-au dezvoltat rapid magazine online cu sute de mii de aplicații (o bună parte din succesul lor datorându-se acestei politici) închizând ochii la vulnerabilitățile aplicațiilor și la faptul că ele transmit informații private ale utilizatorului pe serverele creatorilor acestor aplicații, care apoi pot să le vândă companiilor de marketing online pentru realizarea unei publicități țintite, în funcție de locația și preferințele utilizatorului. Dacă Android nu are deloc o politică oficială pusă în aplicare în această privință (mulțumindu-se cu un „killer app”, care le permite să dezinstaleze de la distanță orice aplicație problematică atunci când e descoperită), pentru iPhone situația este mult mai gravă, deoarece Apple acordă aplicațiilor din magazinul lor o etichetă (label) de certificare Apple.

O anchetă The Wall Street Journal din 17 decembrie 2010 [3] arăta că 56 din cele 101 aplicații iPhone și Android testate de ei culeg și transmit pe serverele creatorilor aplicațiilor informații private, cum ar fi ID-ul unic al telefonului și indicații demografice. În aceeași investigație observă că 18 din cele 51 aplicații iPhone transmit informații chiar către serverele Apple, iar 38 din 101 către serverele Google. Dacă Apple și Google sunt teoretic firme de încredere, nu același lucru se poate spune despre toate firmele creatoare de aplicații. Această analiză jurnalistică nu a rămas fără consecințe în SUA. Pe de-a parte, o anchetă federală a fost declanșată de către Federal Trade Commission [4], iar pe de altă parte se manifestă din ce în ce mai mult în Senatul SUA dorința de a încheia o eră a „autoreglării” activităților de culegere și transmitere a datelor private [5].

Adevăratele semnale de alarmă au venit însă în februarie 2011, cu un studiu AVG Technologies / Ponemon Institute despre lipsa informare a utilizatorilor de smartphone-uri față de riscurile de securitate [6], și mai ales în mod concret la începutul lui martie 2011, când mai multe tipuri de viruși dedicați sistemului Android au fost descoperiți, provocând prima reacție publică oficială din partea Google [7].

Smartphone-urile au devenit adevărate mini-computere care pătrund din ce în ce mai mult în viața de zi cu zi a oamenilor. De unde și interesul crescând (și material, desigur) al hacker-ilor care fură informații private.

La rândul lor, soluțiile de securitate pentru smartphone-uri sunt puține și la început și ele, cele mai cunoscute și apreciate fiind AVG Antivirus, Lookout Mobile Security și Trend Micro Mobile Security [8].

Iulian Nistea

În categoria Programe, softuri, software | Etichete , , , , , , , , , | Un comentariu

DE DRAGUL PARINTELUI TEOFIL : expozitiei de fotografie (Cluj-Napoca, 3-10 martie 2011)

EDITURA TEOGNOST si MANASTIREA BRANCOVEANU

Va invita la vernisajul expozitiei de fotografie
DE DRAGUL PARINTELUI TEOFIL (3-10 martie 2011)

Joi, 3 martie, ora 18,
Catacomba Librariei Humanitas
Str. Universitatii nr. 4, Cluj-Napoca

Program de vizitare:
luni-sambata 11-18
duminica 12-15

Va asteptam!

expozitiei de fotografie DE DRAGUL PARINTELUI TEOFIL

COMUNICAT DE PRESA

DE DRAGUL PARINTELUI TEOFIL
Expozitie de fotografie
3-10 martie 2011
Catacomba Librariei Humanitas
Cluj-Napoca, Str. Universitatii nr. 4

Editura Teognost din Cluj-Napoca in colaborare cu Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus organizeaza in perioada 3-10 martie 2011 expozitia de fotografie intitulata „De dragul Parintelui Teofil”. Dedicata Parintelui Arhimandrit Teofil Paraian (3 martie 1929 – 29 octombrie 2009), unul dintre cei mai mari duhovnici contemporani, expozitia va prezenta pe simeze fotografii vechi din colectia Manastirii Brancoveanu, precum si fotografii recente realizate de Dorin Berian, Ioan Ginsca, Ovidiu Man, Ovidiu Muraru, Horea Preja, Andrei Rosetti, Pantelimon Susnea si Serafim Vuc.
Expozitia va mai cuprinde texte reprezentative din cuvantarile parintelui precum si un panou interactiv pe care vizitatorii vor putea expune fotografii personale cu Parintele Teofil.

Vernisaj: joi, 3 martie 2011, ora 18.00, Catacomba Librariei Humanitas,
Cluj-Napoca, Str. Universitatii nr. 4

Curatorul expozitiei: pr. Ioan Ginsca
Program de vizitare: luni-sambata 11-18; duminica 12-15

Pentru mai multe detalii vizitati din 15 februarie siteul expozitiei: www.dedragulparinteluiteofil.ro

PARINTELE TEOFIL PARAIAN
Scurta biografie

Parintele Teofil s-a nascut la 3 martie 1929 intr-o familie de plugari din satul Toparcea, din apropierea Sibiului, primind la botez numele Ioan. S-a nascut fara vedere, motiv pentru care urmeaza cursurile unei scoli primare pentru nevazatori la Cluj-Napoca, intre anii 1935 – 1940. isi continua cursurile la o scoala de nevazatori la Timisoara, intre anii 1942 – 1943, iar pana in 1948 urmeaza, tot in capitala Banatului, cursurile liceale intr-un liceu teoretic pentru vazatori. in aceasta perioada il cunoaste pe parintele Arsenie Boca, cel care-l va initia in viata duhovniceasca.

Preocuparea pentru viata religioasa si pentru aprofundarea cunostintelor teologice il determina sa urmeze cursurile Facultatii de Teologie din Sibiu, intre anii 1948 – 1952, iar la 1 aprilie 1953 ia hotararea de a intra in obstea Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus. Dupa patru luni este calugarit in ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului si primeste numele de Teofil, cuvant provenit din limba greaca ce se traduce cu „iubitor de Dumnezeu”. La sapte ani de la calugarie, tot de praznicul Adormirii Maicii Domnului, parintele Teofil este hirotonit diacon de catre Mitropolitul Nicolae Colan, iar la 13 mai 1983, dupa 23 de ani de diaconie este hirotonit preot de catre Mitropolitul Antonie Plamadeala. Tot atunci primeste si hirotesirea intru duhovnic. In anul 1986 parintele Teofil este hirotesit protosinghel, iar in anul 1988 arhimandrit.

Din anul 1992 parintele a inceput sa raspunda invitatiilor din tara si sa participe in aproape toate orasele importante din Romania la conferinte duhovnicesti, de obicei in perioada Postului Mare sau in perioada Postului Craciunului.

Prin mutarea la cele vesnice, Parintele Teofil ne lasa o mostenire impresionanta intrupata in viata sa, in cuvintele sfintiei sale, in cele 40 de carti ale parintelui, in inregistrarile cu predici, conferinte sau interviuri realizate in ultimii 20 de ani.

– v. Parintele Teofil pe OrthodoxWiki

– v. Marturii despre Parintele Teofil

În categoria Evenimente ortodoxe | Etichete , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

S-a lansat situl revistei Apostolia

Revista ApostoliaApostolia este o revista de informare si spiritualitate ortodoxa, publicatie a Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale. Pentru cei care cunosc deja revista, lansarea sitului ei internet va fi din start o bucurie. Pentru cei care nu cunosc inca revista, Apostolia va fi o revelatie frumoasa.

Talcuirea Evangheliei este asigurata in principal de unul din cei mai buni predicatori pe care eu i-am auzit de cand sunt, Parintele Noel Tanazacq de la Paris (iertare de superlativ).

Poate stiti sau ati remarcat ca scriu si eu la revista Apostolia (si sunt in echipa redactionala), in principal la rubricile Imnografie si Filocalie (o lectura filocalica a imnografiei cartilor de cult) si Evul media (o parte din articole am publicat si aci pe blog).

in functie de ceea ce cautati, foarte interesante articole veti gasi in: pagina de istorie numita Istorie si Ortodoxie, rubrica de Teologie si Stiinta (in principal cu Parintele Razvan Ionescu de la Paris), rubrica Icoane ortodoxe si iconografie (cu Parintele Ioan Ginsca), Drept canonic si eclesiologie etc.

Va las sa descoperiti singuri Apostolia.eu.

În categoria Publicatii, Situri | Etichete , , , , , , | Un comentariu

Colocviu despre Crez la Paris

Colloque sur le CredoSambata 11 decembrie 2010, un colocviu despre Crez a avut loc la catedrala Sfintii Arhangheli din Paris (9 bis, rue Jean de Beauvais, Paris 5e). Colocviul a fost organizat de Centrul de Studii Ortodoxe "Dumitru Staniloae" al Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale. Lucrarile colocviului s-au deschis cu un parastas in memoria Parintelui Dumitru Staniloae, slujit de mitropolitul Iosif. Au conferentiat apoi: Parintele Noël Tanzacq (pentru Istorie), Dl André Lossky (pentru Liturgica), Parintele Marc-Antoine Costa de Beauregard (pentru Dogmatica Parintelui Dumitru Staniloae), Parintele Job Getcha (pentru Ecumenism).

În categoria Evenimente ortodoxe | Etichete , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Situl oficial al Adunarii Episcopilor Ortodocsi din Franta

website AEOFAdunarea Episcopilor Ortodocsi din Franta (AEOF), organismul de coordonare a Bisericii Ortodoxe din Franta, si-a lansat situl oficial AEOF.fr, luni 29 noiembrie 2010, in prezenta mai multor episcopi ortodocsi din Franta si a presei.

Situl AEOF publica deja informatii si dosare unice despre istoria Ortodoxiei in Franta, evenimente, resurse etc.

Desi situl este dezvoltat in principal in limba franceza, mai multe limbi sunt deja in dezvoltare.

În categoria Situri | Etichete , , | Lasă un comentariu

Calendarul crestin-ortodox (site si script)

Lansat in august 2004, Calendarul crestin-ortodox a devenit cu timpul un site de referinţă pentru internauţii ortodocşi. Cu o medie de 35.000 de vizitatori unici pe saptamana in ultimul timp, calendar-ortodox.ro se situeaza printre primele cele mai vizitate situri ortodoxe de limba romana.

Un interes deosebit au gasit in calendar-ortodox.ro si webmasterii ortodocsi romani (dar scriptul are si o varianta in limba franceza), pentru scripturile practice de introducere a sfintilor zilei in siturile proprii, folosite in sute de situri si bloguri ortodoxe. Astfel, scriptul de calendar al zilei pentru webmasteri, cu 5 variabile de design (modelul 2), este folosit in acest moment de peste 800 de situri.

Pr. Iulian
++

 

P.S. Cum a evoluat calendar-ortodox.ro in ultimii ani prin doua bilete de blog: din 2006 si din 2009.

În categoria Programe, softuri, software, Situri | Etichete , , | Un comentariu

Sfantul Emilian Marturisitorul, Episcopul Cizicului (8 august si 8 ianuarie)

Sfantul Emilian Marturisitorul, Episcopul Cizicului (8 august si 8 ianuarie)

In calendarul Bisericii Ortodoxe Romane din acest an – care este calendarul general pentru toate eparhiile si bisericile din Patriarhia Romana -, pe data de 8 ianuarie apare si „Sfantul Emilian Marturisitorul”, care nu aparea inainte in aceasta zi, si nu este pomenit in aceasta zi nici in alte sinaxare, precum cel al Parintelui Macarie de la Manastirea Simonos Petras (Muntele Athos) – in franceza -, sau http://www.forum-orthodoxe.com/~forum/viewtopic.php?f=5&t=389.

Sf. Emilian MarturisitorulTotusi, el apare in sinaxarele de origina rusa, precum http://days.pravoslavie.ru/Days/qnwar%278.htm (in rusa) sau cel al Bisericii Ortodoxe in America – in engleza -, unde se precizeaza ca sarbatoarea lui principala este pe data de 8 august.

„Sf. Emilian Marturisitorul” pomenit de calendarul din anul acesta si la 8 ianuarie este deci acelasi sfant Emilian Marturisitorul, Episcop de Cizic, praznuit la 8 august.

In cazuri de felul acesta, cel mai adesea una dintre praznuiri este sarbatoarea principala, data adormirii sfantului in Domnul (in cazul nostru 8 august), iar cealalta data (8 ianuarie) este praznicul aducerii moastelor.

Intr-adevar, Sfantul Ierarh Emilian al Cizicului a fost exilat de imparatul Leon al V-lea Armeanul in 815 pentru a fi aparat invatatura ortodoxa despre dreapta inchinare la sfintele icoane, si a murit in exil la anul 820. Este deci foarte probabil ca sa existe o sarbatoare a a??aducerii moastelora?? sale in mod festiv (in Constantinopol sau in Cizic) odata cu biruinta definitiva asupra iconoclasmului si proclamarea acesteia in 843. Aceasta trebuie sa fie praznuirea sfantului Emilian din 8 ianuarie.

In calendarul ortodox gasim adeseori praznice ale „aducerii moastelor” (transfer, repatriere), cel mai adesea in legatura cu sfinti care au murit in exil, precum Sfantul Ioan Gura de Aur, praznuit in principal la 13 noiembrie (adormirea in Domnul), dar carui aducere a moastelor la Constantinopol (un fel de biruinta postuma, prin voia lui Dumnezeu) o praznuim la 27 ianuarie.

 

[Scris in urma unei intrebari de la Adriana: http://adria74.wordpress.com/.]

În categoria Sarbatori, Sfinti | Etichete , , , , , , , | 6 comentarii

Colind la Botezul Domnului

Botezul Domnului - Epifania - Teofania - BoboteazaColind la Botezul Domnului

Colind la Botezul Domnului (Teofania – Epifania – Boboteaza).
Versuri: Anca P.
Propunere de linie melodica: Iulian Nistea.

[Fisier audio: click aici. Autor: Anca P. & Iulian Nistea. Data: 6 Ianuarie 2009.]

La Iordan in jos,
Pe malul stancos,
in vadul frumos,
in valul umbros
Sta Botezatorul
Botezand poporul.
Cu strigare mare
Cheama cea suflare;
Ascultati pe Sfantul
Cum striga cuvantul:
Scoala, gazda mare,
Pregateste cale,
indreptati, grabiti,
Pe Domnul primiti.
Cu Botez gatiti
Calea Domnului,
Dreapta calea Lui.

Si daca striga,
Cine se-arata,
Cine ca venea
Cu capul plecat,
Cu pas luminat?
Domnul Sfant venea,
El se arata
Si pe-unde trecea,
Piatra atingea
Calea se-ndrepta.

Tot venind Mesia
inflorea pustia.

Cine-L cunostea?
Cine-L arata?
Duhul Sfant zbura
Deasupra-I statea.
Tatal, sus, graia:
El e Fiul meu,
Fiu si Dumnezeu:
Pe El sa-L urmati,
De El s-ascultati,
Prunci sa botezati,
Tineri cununati,
Batrani spovediti,
Caile sfintiti.

Cum venea Mesia
inflorea pustia.

Botezul primea,
Raul se-ntorcea
Cu valul umbros
in vadul frumos
in malul stancos
La Iordan in jos.

+++

În categoria Sarbatori | Etichete , , , | 9 comentarii

Ortodoxia pe telefonul mobil

Ortodoxia pe telefonul mobil

Încetul cu încetul, Internetul va deveni obișnuit, comun pe telefoanele mobile ! Este o evoluție implacabila, confirmata de studiile actuale si de previziunile specialistilor, care deja au aratat ca ultimele evolutii de succes in telefonia mobila, iPhone-ul de la Apple si sistemul de operare Android de la Google, sunt „orientate catre Internet” (T-Mobile si Gartner, octombrie 2009). La inceputul lui noiembrie 2009 si Samsung (nr. 2 din telefonia mobila) a anuntat lansarea unui nou sistem de operare, Bada, destinat smartphone-urilor si orientat pe aplicatii cu acces la Internet. Mai curand decat credem, vom avea Internetul Ortodox, despre care am tot vorbit aici, in buzunar…

Pana atunci insa, avem destul de putine aplicatii specific ortodoxe pentru telefoanele mobile.

Biblia

Pentru majoritatea platformelor mobile, veti gasi programul BibleReader de la http://www.olivetree.com/ Dupa instalarea programului, puteti instala traduceri ale Bibliei in diferite limbi, inclusiv in limba romana.

Programul este desigur gratuit, dar daca doriti sa aveti dictionare si studii biblice in plus, preturile pot fi piperate pentru utilizatorul de rand.

Calendar si sinaxar

Mai recent, un programator ortodox despre care am mai vorbit – http://www.e-mistic.org/ – a publicat spre folosul crestinilor ortodocsi programul MicroSinaxar – http://www.e-mistic.org/html/ms.html -, „o aplicatie destinata telefoanelor mobile, care au suport pentru JavaME”. Aplicatia are urmatoarele functii:

O minunatie de avut neaparat pe un telefonul mobil ortodox.

Programele acestea instalate nu au nevoie sa se conecteze la Internet ca sa-si faca treaba, si sunt deci 100% gratuite si economice.

O alta aplicatie de calendar ortodox, de data aceasta pentru iPhone – si care va folosi datele din http://www.calendar-ortodox.ro/ -, este in dezvoltare in acest moment de catre compania romaneasca http://www.codesignum.com/

Suntem vrand-nevrand (dar mai mult vrand…) cu nasul in tehnologie, consumatori sau evanghelisti, si trebuie sa invatam a o folosi in folosul sufletului.

Pr. Iulian Nistea

[acest articol este o varianta imbogatita a celui ce am publicat in revista Apostolia, nr. 20, noiembrie 2009, pp.28-29]

În categoria Programe, softuri, software | Etichete , , , , | 12 comentarii