PACE CELOR CE VIN — BUCURIE CELOR CE RÃMÂN — BINECUVÂNTARE CELOR CE PLEACÃ



CUPRINS
cuprinsul volumului

În loc de prefaţă: SCRISOARE CĂTRE DUHOVNIC

1. AGRESIUNEA
2. AMĂGIREA
3. CLEVETIREA
4. CUVÂNTUL SCRIS
5. DEPENDENŢA
6. EROTISMUL
7. FURTUL
8. HAOSUL
9. IDENTITĂŢI FALSE
10. JUDECĂTORII
11. LENEVIREA
12. NĂLUCIRILE
13. OCHII
14. PĂCATUL
15. RISCURILE
16. SINGURĂTATEA
17. TIMPUL
18. TRĂDAREA
19. URA
20. VINOVĂŢIA
21. ZARVA

 

MENIU
alte rubrici ale sitului
Ce este nou!
updated
Intrebari si raspunsuri
rubrica noua !
Despre spiritualitatea ortodoxa
Dosare ortodoxe
rubrica noua !
Un prim dosar:
cazul Tanacu
Mari duhovnici
in viata si adormiti
Media ortodoxa
photos - film - audio
analize internet
Traduceri
teologie si duhovnicie
Spiritualitatea ortodoxa
Despre noi
Patericul adnotat
Patericul Egiptean
Eseuri
updated
Mihai Neamtu, Nistea Iulian, Dinu Grigore Mos, Radu Teodorescu, Gheorghe Fedorovici
Simone Weil
1909-1943
Poeme
Jurnal athonit
literatura si duhovnicie
Ileana Malancioiu
poeta
Nistea writers
simbol crestin vechi

INTERACTIV
participarea Dvs
Legaturile Dvs
inscrieti-va situl !
Harta Vizitatorilor
Priviti si lasati un semn pe harta
Forum !
Participati la discutii
My Guestbook
Vizitati si semnati
Cartea de oaspeti

 

Legaturi rapide
situri speciale
Icoane bizantine
icones grecques-byzantines
Intrebari si raspunsuri
spiritualitatea ortodoxa
Calendar ortodox !
2005, sinaxar
vietile sfintilor
Credo.ro
Portal Ortodox
Zambete din pantecele mamei
Ortodocsi din Paris
Orthodoxes à Paris
Biserica Ortodoxa Romana din Paris
Parohia Sfintii Arhangheli
Filocalia.ro
NOU !
Asociatia OrtodoxRoNet
NOU !
OrtRadio
situl emisiunii radio
L'Eglise Orthodoxe aujourd'hui (Paris)
Teognost.ro
Grupul si Editura Teognost
Laurentiu Dumitru
un site de pastoratie
a tinerilor
Echo orthodoxe
blog orthodoxe

 

  www.nistea.com -> Media ortodoxa -> Internet

Cristian Şerban
 

INTERNETUL

Tinerii în faţa provocării

 


20. VINOVATIA

 

Vinovăţia pentru săvârşirea păcatului apare deodată cu păcatul. E greu să crezi că cineva care a făcut păcate mari poate dormi liniştit sau poate să scape de mustrările de conştiinţă. Astăzi, în epoca acestui templu al plăcerilor vinovate - Internetul, păcatele au ajuns la o diversitate şi la un rafinament de-a dreptul diabolice. Prostituţia îmbracă forme care aparent dau o notă hazlie sau se încearcă salvarea aparenţelor prin inocularea către publicul larg a ideii că prostituţia este o profesie ca oricare alta.

Anual în România, ca şi în alte ţări ale lumii, există un salon al eroticii. Aici se prezintă obiecte erotice, suveniruri, reviste şi alte instrumente de satisfacere a plăcerilor bolnăvicioase. Pornografia pare să fie liberalizată în momentul în care se prezintă ca profesii aproape decente cea de asistent de duş. Asistentul de duş este o persoană de sex opus care intră absolut goală în cabina de duş cu clientul şi se dedă la tot felul de acte.

Vinovăţia pentru păcatul săvârşit este de o vechime cu omul, căci pe tot pământul glasul sângelui lui Abel striga după Cain. Dumnezeu nu a fost bucuros să vadă că Abel fusese omorât de către cel cu care avea acelaşi sânge, Cain1, dar, şi dacă Dumnezeu nu ar fi luat vreo măsură, fratele ucigaş tot ar fi suferit amar, din cauza mustrărilor de conştiinţă.

După modelul Cain, se poate trage învăţătura că cel care are un păcat de moarte asupra sa nu poate să scape de sentimentul de vinovăţie, oriunde s-ar ascunde.

Un păcat mare nu poate fi ascuns cu una cu două, chiar de ai avea pentru asta o groapă fără fund, în timp ce o faptă bună, oricât de mică, este vestită de îngeri până în înaltul cerurilor.

Cu certitudine, acum când pornografia este atât de bine ancorată în societate, e foarte greu să se ajungă la nevinovăţia pruncului arătat nouă de Mântuitorul Hristos ca model de comportament pentru cei care vor să cunoască Împărăţia Cerurilor. Dar tocmai prin aceasta, că bunul creştin pune stavilă acestui noian de ispite, poate căpăta cunună biruitoare mai strălucitoare. Cunoscut este că cine va răbda mai multe rele, bătăi, oprelişti, prigoniri, ispite sau bătăi, cu demnitate, acela se va mântui. Deci sunt şanse să avem o viaţă bună, curată şi sănătoasă şi în mijlocul acestei vâltori cu iz pornografic, în mijlocul acestei larme produse de Internet şi de plăcerile sale aferente.

Nimeni, după ce a păcătuit, nu poate să se curăţească de unul singur, de aceea Dumnezeu ne-a rânduit cu dragoste moduri de curăţire, slujbe, canoane, nevoinţe.

Cine crede că păcatul i se şterge de la sine şi că nu va da socoteală pentru el este ca cel ce-şi bagă capul într-o oală, ţipă şi speră că nu-i vor ţiui urechile.

Păcatul transpiră, iese în evidenţă. Beţivul are mersul împleticit. Femeia uşoară are un anumit comportament. Pe drogat îl recunoşti dintr-o mulţime.

Drumul de la păcat la moarte a fost descris de Sfinţii Părinţi. După păcat, vine sentimentul de vinovăţie. Când acesta devine viciu sau patimă, deja sentimentul de vinovăţie se amplifică. După sentimentul de vinovăţie, se instalează deznădejdea. Iar după deznădejde urmează moartea.

Iuda mai întâi a iubit banii şi slava deşartă. Mai apoi, L-a vândut pe Fiul lui Dumnezeu, dându-L pe mâna celor ce aveau să-L ucidă. Vinovat simţindu-se, a dus punga cu bani arhiereilor. Iar la final, ajuns din urmă de toate păcatele sale, şi-a pus capăt zilelor2.

Mulţi dintre adolescenţii zilelor noastre, după ce îşi hrănesc fantezia bolnăvicioasă cu imagini imorale, sunt urmăriţi de un sentiment permanent de vinovăţie. Astfel, un tânăr când cunoaşte o fată nu apucă să vadă în ea un om, un sprijin sau un prieten adevărat. Ci, după modelul filmelor pornografice, adolescentul nostru vede în tânără doar un obiect sexual. Va fi greu ca acel tânăr să biruie sentimentul de culpabilitate, şi atunci tânărul se va prăbuşi ori într-o stare de timiditate accentuată, ori într-un anumit complex de inferioritate, ce vor face din el un individ aruncat la marginea societăţii şi lepădat de Dumnezeu. Acest tânăr care-şi intoxică mintea şi sufletul cu imagini imorale va vedea în toate femeile pe care le întâlneşte, poate şi-n sora sau în mama sa, partea cea mai urâtă, partea care ne apropie cel mai mult de animale. Femeile nu i se vor mai părea frumoase decât aşa cum le-a văzut el în acele imagini obsesive şi nu va fi în stare să deosebească frumuseţea caracterului, la o anumită persoană, sufletul caritabil sau frumuseţea unui suflet care Îl iubeşte pe Dumnezeu.

Să vedem unde avem pildă pentru nevinovăţia cea mai aleasă ca să ştim pe cine să imităm! Numai Unul Dumnezeu este fără de păcat, aşa că nu e greu să găsim nevinovăţia în forma ei cea mai înaltă, la Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Dumnezeu desăvârşit şi Om desăvârşit.

Când Îi spunem Mielul lui Dumnezeu, vedem în Mântuitorul mielul profeţit de Isaia, Care S-a dat la junghiere şi jertfă, dar vedem şi suprema nevinovăţie ce stă, comparativ, într-un animal fără de vină.

Pentru nevinovăţia lui Hristos mărturisesc până şi prigonitorii Lui. Scris este în capul cărţii că, după ce L-a cercetat îndelung, Pilat a declarat de faţă cu toţi nevinovăţia lui Iisus3.

Uşor de remarcat că un păcătos se poate diferenţia de un nepăcătos prin vorbe, gesturi sau fapte. Cum la fel se poate deosebi un vinovat de un nevinovat. Pilat a vrut chiar să-L elibereze pe Iisus, sfătuit fiind şi de soţie, dar glasurile celor care vroiau sânge nevinovat au fost mai puternice. S-a rostit atunci: „Răstigneşte-L!”. Sentinţa avea să fie executată. Păcatul aduce după sine imediat şi vina.

Am arătat, aşadar, că vina nu poate fi despărţită de păcat, aşa cum nu poate fi despărţit omul de aerul pe care îl respiră. Dacă aerul pe care îl respirăm este greu de păcate, atunci trebuie să ne curăţim în „baia” cea duhovnicească a Sfintelor Taine. Iar dacă aerul pe care îl respirăm este curat şi încercăm o viaţă fără de vină, acest aer este doar o pregustare a miresmelor duhovniceşti ce îi aşteaptă pe drepţi în împărăţia cea luminată a lui Dumnezeu.

 

__________________________________

1 Şi acum eşti blestemat de pământul care şi-a deschis gura sa, ca să primească sângele fratelui tău din mâna ta. (Facere 4, 12)

2 …aruncând arginţii în templu, a plecat şi, ducându-se, s-a spânzurat. (Matei 27, 5)

3 …iată eu, cercetându-L în faţa voastră, nici o vină n-am găsit în acest Om. (Luca 23, 14)