Patriarhul Daniel : "Ma consider a fi un ortodox realist, fara teama de dialog"

"Ma consider a fi un ortodox realist, fara teama de dialog"

(Interviul  acordat de I.P.S Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei si Patriarhul ales al Bisericii Ortodoxe Române domnului Remus Radulescu pentru Radio România Actualitati; 13 septembrie 2007)

Înalt Prea Sfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, este noul Patriarh ales al Bisericii Ortodoxe Române, dupa alegerea sa din 12 septembrie, de catre Colegiul Electoral Bisericesc. Personalitatea si activitatea IPS Daniel ca mitropolit au fost intens mediatizate, mai ales în perioada dinaintea alegerilor pentru functia de patriarh. În primul interviu acordat Postului National de Radio, cel de-al saselea Patriarh al României vorbeste despre cea mai mare provocare a Bisericii din zilele noastre, despre relatia celei mai credibile institutii a tarii cu lumea politica si explica de ce si când este important ecumenismul.

Reporter: Înalt Prea Sfintia Voastrã, în primul rând, felicitari pentru încrederea de care v-ati bucurat în Colegiul Electoral Bisericesc, ca ati fost ales Patriarhul BOR. Dumnezeu sa va ajute în slujirea pe care o veti face din cea mai înalta functie de slujire în biserica!

IPS Daniel: Multumim pentru felicitare si, desigur, consideram ca Dumnezeu ne-a chemat la aceasta slujire, care este o slujire foarte grea. În acelasi timp, ea este necesara Bisericii, ca împreuna cu Sfântul Sinod si cu tot clerul din tara sa slujim Biserica pe calea mântuirii, întrucât cea dintâi chemare a tuturor oamenilor este aceea de a ne pregati în lumea aceasta pentru viata vesnica, de a cauta mântuirea.

Secularizarea, cea mai mare provocare la adresa Bisericii

Reporter: Înalt Prea Sfintia Voastra, care credeti ca este provocarea majora pe care o are de înfruntat Biserica în aceste vremuri?

IPS Daniel: Cred ca cea dintâi si cea mai mare provocare este secularizarea, mai precis vietii personale si a societatii ca si când Dumnezeu nu ar exista. Cu alte cuvinte, este vorba de o societate care se construieste din ce în ce mai mult fara referinta la Dumnezeu, fara referinta la valorile religioase. Din acest punct de vedere, cu cât secularizarea se intensifica mai mult, Biserica trebuie sa ramâna fidela, credincioasa lui Hristos si sa intensifice viata ei spirituala. În polarizarea aceasta, secularizare – sfintenie, noi trebuie sa luptam cât putem sa mentinem vocatia principala a omului, si anume aceea de a dezvolta viata în relatie cu Dumnezeu. Daca uitam de Dumnezeu, atunci si demnitatea umana sau valoarea umana eterna se pierde.

Deci secularizarea este o problema, nicidecum o solutie. Ea nu este solutia, pentru ca ea limiteaza existenta omului la biologic si la teluric. Cu alte cuvinte, limiteaza existenta omului la ceea ce este pamântesc. Or, vocatia principala a omului este aceea de a purta în el dorul vesniciei, dorul de iubire vesnica, dorinta de viata vesnica. Iar acestea le da credinta, ca legatura vie cu Dumnezeu cel Vesnic si Netrecator.

Reporter: Cum poate Biserica sa opreasca aceasta tendinta din ce în ce mai crescânda – în Vestul Europei este mai accentuata, dar se vede ca si la noi începe sa se accentueze aceasta tendinta – a îndepartarii omului de cele spirituale, de Dumnezeu? Prin ce modalitati Biserica ar putea sa contracareze …

IPS Daniel: Noi, în primul rând, trebuie sa urmam traditia Sfintilor Parinti, pentru ca aceste valuri de secularizare, cum spuneam, nu sunt o solutie în sine, si foarte adesea societatea, ajungând la unele extreme în ceea ce priveste uitarea de Dumnezeu, în baza pedagogiei divine în istorie, va cauta din nou religia. Secularizarea este un vid spiritual. Nu se poate zidi ceva pe un vid spiritual. Ca atare, noi trebuie sa ramânem credinciosi, fideli lui Hristos, chiar daca suntem mai putini, ca din acesti putini Dumnezeu dupa aceea poate sa reînnoiasca societatea. De pilda, comunismul în România se credea la un moment dat atotputernic si etern, iar istoria a facut în asa fel încât comunismul a pierdut aceasta pozitie dominanta la noi, iar cei care au fost umiliti, care au fost marginalizati, crestinii, au primit de la Dumnezeu chemarea ca sa reapara, sa fie Biserica din nou în atentia societatii.

Tot asa, credem ca si secularizarea europeana si nord-americana va dura o anumita perioada, dar, prin contrast, omul îl va cauta pe Dumnezeu. Apoi, mai avem si provocarea altor religii. De pilda, în Franta secularizata, Biserica a fost marginalizata, a devenit mai timida, dar a venit islamul, care afirma foarte puternic credinta în Dumnezeu, iar societatea secularizata se confrunta acum cu o prezenta a religiosului într-un mod neasteptat si chiar greu de gestionat. Deci, Dumnezeu lucreaza în istorie în mod surprinzator.

În nici un caz nu consideram ca secularizarea de tip occidental este eterna. Deja, în mijlocul secularizarii exista si manifestari de redescoperire a credintei, însa nu credinta pur formala, ci una existentiala, traita. Avem nevoie de o credinta marturisita, de o credinta angajata, nu doar una nominala. De aici importanta misiunii Bisericii. În primul rând, sa nu cedam, iar în al doilea rând sa aprofundam adevarurile de credinta, ca sa fim motivati puternic în credinta noastra.

Forta spirituala conteaza în primul rând, apoi se gasesc si cele materiale”

Reporter: Înalt Prea Sfintia Voastra, dupa 1989 Biserica Ortodoxa a avut o activitate social-filantropica din ce în ce mai intensa. S-au înfiintat asezaminte sociale în toate eparhiile, inclusiv la Iasi, ati fost mitropolit acolo, ati depus o activitate sociala bogata. Biserica Ortodoxa Româna are forta materiala necesara pentru a dezvolta aceasta activitate social-filantropica?

IPS Daniel: Nu are forta materiala necesara, dar totdeauna noi contam, în primul rând, pe forta spirituala. Daca exista o forta spirituala, o convingere ca liturghia se întregeste cu filantropia, iar filantropia trebuie sa aiba ca baza liturghia vom gasi si mijloace materiale. Se vede aceasta, atunci când preotul în parohie vrea sa faca ceva în favoarea saracilor, în favoarea celor singuri, în favoarea celor bolnavi. Dumnezeu îl ajuta si el gaseste câte un sponsor, mai coopereaza cu autoritatile locale” Important este sa avem multa dragoste fata de Dumnezeu si fata de semeni, iar cele materiale se adauga. Niciodata noi, românii, n-am avut un surplus material, de aici si expresia " a daruit din putinul lui pentru Biserica” sau "din putinul lui a ajutat pe altii mai saraci". Asadar, în primul rând conteaza forta spirituala iar apoi se gasesc si cele materiale.

Relatia cu lumea politica

Reporter: Tot dupa 1989, am observat o tendinta a lumii politice de a folosi Biserica, uneori, pentru imagine, de a o instrumentaliza, sa spunem, electoral. Biserica este recunoscuta ca fiind institutia cea mai credibila în rândul românilor. Cum veti aborda, din treapta de Patriarh, relatia cu politica?

IPS Daniel: Noi, în general, nu afirmam o opinie personala în privinta relatiilor Stat-Biserica, ci împreuna cu Sfântul Sinod. Iar atitudinea Bisericii valabila si acum, ca principiu, este aceasta: pastram autonomia Bisericii fata de Stat, însa aceasta autonomie nu trebuie sa fie nici concurenta cu Statul si nici o izolare completa de el. Avem deja înscris principiul acesta si în noua Lege a Cultelor: cultele sunt autonome fata de Stat, dar în acelasi timp coopereaza cu Statul pentru binele comun. Deci, noi nu suntem Biserica de Stat si nu depindem de Stat în sensul unei subordonari, însa deoarece majoritatea populatiei tarii apartine Bisericii Ortodoxe Române, nici nu putem sa ne consideram stat în stat, nici sa evitam o cooperare cu Statul.

Uneori se încearca în campanii electorale, poate, folosirea imaginii Bisericii, dar noi, ca Biserica, nu avem preferinta pentru un singur partid. Sa nu uitam ca în toate partidele politice exista membri ai Bisericii Ortodoxe Române, ca atare relatia noastra cu acesti membri este mai mult de ordin spiritual. Acestia sunt fratii nostri întru credinta sau fiii duhovnicesti ai Bisericii si, în consecinta, Biserica doreste sa cultive constiinta crestina, inclusiv a oamenilor politici. Cu alte cuvinte, un om politic trebuie sa fie crestin nu doar o data la patru ani, ci tot timpul.

Cred ca noi nu putem considera politica doar ca ceva opus Bisericii, ci conteaza foarte mult si ce fel de activitate pastorala, de constientizare crestina desfasoara Biserica în raport cu oamenii politici. Acei oameni politici care vin mai des la Biserica, cunosc mai bine nevoile Bisericii, dintre oamenii politici, si o ajuta mai mult. Deci, nu trebuie sa asteptam campania electorala ca oamenii politici sa ajute Biserica, ci trebuie si noi sa-i informam permanent care sunt problemele si care sunt activitatile Bisericii, ca aceasta cooperare sa nu para doar una de conjunctura.

Reporter: Credeti, asadar, ca e de ajuns reprezentarea intereselor Bisericii în forurile care iau hotarâri în Stat prin membrii laici, sau prin membrii politicieni, nu printr-un membru de drept într-un parlament, sa spunem? Credeti necesara aceasta formula de participare la decizie?

IPS Daniel: Experienta din trecut cu membrii de drept în Senat nu a fost întotdeauna benefica. Un ierarh care sta prea mult în Parlament nu se poate ocupa de eparhia sa. Totusi, este bine ca atunci când unele legi se refera direct sau indirect la viata Bisericii, aceasta sa fie consultata sa-si spuna punctul de vedere.

Ortodoxia agresiva nu este atragatoare pentru nimeni”

Reporter: Înalt Prea Sfintia Voastra, în interiorul Bisericii, o stim cu totii, exista un curent asa-zis „antiecumenist”, o temere a unor monahi si credinciosi ca deschiderea ecumenica ar putea conduce la pierderea credintei ortodoxe. Ati fost catalogat deseori ca si ecumenist, uneori cu o nuanta peiorativa. Cum va autodefiniti în aceasta privinta?

IPS Daniel: Eu ma autodefinesc ca un ortodox realist, nu ecumenist. Si anume, într-o lume pluralista din punct de vedere confesional, religios, nu putem sa promovam Ortodoxia prin izolare, ci prin dialog, prin cooperare. Avem milioane de români ortodocsi în afara granitelor tarii, în tari majoritar catolice sau protestante. Ca atare, este inevitabil contactul si dialogul. Iar din perspectiva angajarii noastre în miscarea ecumenica, Biserica Ortodoxa Româna nu este singura. În aceasta privinta au fost multe hotarâri panortodoxe care recomandau dialogul si cooperare. Astfel, chiar daca Biserica Rusa si Biserica Greaca, uneori par a fi mai reticente, sunt si ele angajate în mod oficial în dialogurile ecumenice internationale, împreuna cu Patriarhia Ecumenica.

Important este nu faptul de a fi ecumenic sau deschis, ci în ce masura folosim dialogul si cooperarea pentru a pune în evidenta valorile Ortodoxiei. Daca noi folosim ecumenismul ca o sansa de a face cunoscuta Ortodoxia, este benefic. Daca ne pierdem însa identitatea, daca ne dizolvam atunci când dialogam, desigur ca acesta poate fi un pericol. De aceea, un ecumenism autentic în favoarea ortodocsilor poate sa-l faca numai acela care e bine pregatit, care cunoaste valorile perene ale Ortodoxiei si, în acelasi timp, cunoaste si care sunt punctele comune sau punctele divergente cu alte confesiuni. Astazi, în fata societatii secularizate crestinii nu au credibilitate când se cearta între ei. Ei au mai multa credibilitate în fata lumii secularizate când dialogheaza si când coopereaza unii cu altii, coopereaza în domeniul social, în fata suferintei, în fata saraciei. Asadar, trebuie sa vedem aceasta deschidere ecumenica a românilor nu ca pe o simpla moda, ci ca pe un mod de a convietui civilizat, ca pe un efort de a trece de la cearta la dialog si de la confruntare la cooperare. Când relativizam credinta si morala crestina, atunci ecumenismul nu este în favoarea noastra. Dar când afirmam valorile profunde ale Ortodoxiei, atunci credem ca trebuie s-o facem prin dialog, nu prin cearta sau prin agresivitate. O Ortodoxie agresiva nu este atragatoare pentru nimeni. Nici una laxa, care s-ar dizolva într-un dialog superficial, fara discernamânt critic.

Noi nu credem într-o Biserica autocefala, ci în Biserica soborniceasca”

Reporter: Credeti ca Ortodoxia, Bisericile Ortodoxe nationale sunt destul de unite în mesajul lor pe care-l au de transmis în acest dialog cu celelalte confesiuni? Cum credeti ca se poate întari unitatea Ortodoxiei?

IPS Daniel: Avem nevoie de întruniri, periodice, cu regularitate, între Bisericile Ortodoxe autocefale. Si acest lucru l-am spus de fata cu Sfântul Sinod si în numele Sfântului Sinod, cu doi ani în urma (n.r.: 2005), în prezenta Patriarhului Ecumenic, Sanctitatea Sa Bartolomeu I, care a apreciat foarte mult aceasta propunere. Însa deocamdata e greu de realizat o regularitate a întrunirilor panortodoxe. De ce Sfintele Canoane cer ca episcopii dintr-o tara, dintr-o Biserica locala sa se întruneasca cel putin de doua ori pe an, primavara si toamna? Pentru ca sinodalitatea presupune si întruniri periodice. Dar la nivel panortodox, adica universal, noi nu mai avem aceasta practica a întâlnirilor periodice, cel putin la trei ani odata. Cred ca Bisericile Ortodoxe nationale au o valoare deosebita, pentru ca se identifica, în general, cu misiunea la un popor care a fost crestinat. Totusi, sa nu uitam ca în Crez noi marturisim Biserica „Una, Sfânta, Soborniceasca si Apostoleasca”. Noi nu credem într-o Biserica autocefala, ci în Biserica soborniceasca, adica Ortodoxia în ansamblul ei. Iar din acest punct de vedere e foarte necesar nu doar dialogul nostru cu alte confesiuni, ci, în primul rând, un dialog mai intens si o cooperare mai strânsa între Bisericile Ortodoxe surori.

BIROUL DE PRESA AL PATRIARHIEI

Acest articol a fost publicat în Evenimente ortodoxe și etichetat cu , , . Salvează legătura permanentă.

6 răspunsuri la Patriarhul Daniel : "Ma consider a fi un ortodox realist, fara teama de dialog"

  1. Cristian spune:

    Mi se pare un punct de vedere extrem de realist si de echilibrat. Doamne ajuta sa mearga lucrurile intr-o directie buna si Biserica in ansamblul ei sa faca tot ce este necesar ca cei care primesc in inima lor chemarea lui Dumnezeu sa si-o poata implini.

  2. teodora spune:

    Imi place parintele patriarh, simt ca este echilibrat si echilibrant, ca acum toata pregatirea sa pe care a acumulat-o de-a lungul timpului ii va fi de mare folos, si noua la fel.
    Acesta este un lucru foarte important.
    Ma simt relaxata ascultandu-l sau citind, ca acum, despre parerile sale, despre punctul sau de vedere. Simt ca face ceea ce spune. Simt ca el crede si spune ceea ce crede.
    Simt ca ma pot bizui pe Inalt Prea Sfintia sa. Simt ca il pot urma. Si asta inseamna foarte mult pentru mine. Cred ca si altii il pot urma si mai ales toti cei pe care Domnul ii cheama sa faca ascultare de alesul Sau.
    Pentru ca alegerea sa s-a facut mai intai de Domnul iar el este cu siguranta cu alesul Sau pentru aceasta treaba delicata.
    Dumnezeu sa-i dea smerenia aceasta pana la sfarsit ca si noi, vazandu-i smerenia sa ne smerim, ca impreuna fiind noi fiecare in ascultarea sa la Domnul sa fim impreuna.
    Sa ne ajute Dumnezeu!

  3. nicoleta spune:

    Sa dea D-zeu ca patriarhul Daniel sa fie sincer in expunerile sale si suficient de lucid incat sa nu cedeze in fata ispitei ecumenismului.Doamne ajuta

  4. Radu Cristescu spune:

    Pentru ca nu am alta cale, as dori sa-i fac prin acest comentariu o propunere IPF Patriarh Daniel : Daca se poate ca toate nasterile si decesele (eventual si casatoriile) mentionate in registrele bisericilor ortodoxe romane(eventual decesele mentionate in registrele din cimitirele ortodoxe romanesti) din toata tara si din cele mai vechi timpuri, sa fie trecute pe suport magnetic si sa se creeze o baza de date (sau mai multe) care sa poata fi accesata fie prin internet fie la biserica sau cimitirul respectiv de toti cei interesati care de exemplu ar dori sa-si completeze arborele genealogic. Aceasta s-ar putea face si in contra unei sume de bani, chiar modice, care astfel sa asigure venituri suplimentare BOR. Totodata, posibilitatea enoriasilor de a-si gasi stramosii prin intermediul BOR cred ca ar apropia mai mult enoriasii fata de biserica si fata de credinta. Mai cred ca prin acest fapt, al cautarii radacinilor, ar contribui si la atasamentul mai puternic fata de tara, fata de valorile ce ni le-au lasat stramosii nostrii, mai mult respect intre cei ce locuiesc pe acest pamant numit azi Romania. S-ar putea sa se replice ca nu sunt fonduri pentru aceasta(cum este si lait-motivul guvernantilor nostrii cand este sa realizeze ceva). Dar se poate face acest lucru prin voluntariat. Nu sunt enoriasi crestini ortodocsi care sa stie sa faca niste mici programele pe calculator de preluare a datelor din registre ? Nu sunt enoriasi care sa-si sacrifice cateva ore pe zi sau pe saptamana sau pe luna pentru a introduce datele din registre in calculator ? Eu cred ca sunt. Altminteri ce fel de enorias credincios este el daca n-ar vrea sa ajute gratuit biserica ? Eu cred ca se poate realiza acest obiectiv in doi-trei ani daca este bunavointa si initiativa. Si nu cred ca acest program va submina sau va atenta la siguranta nationala. Chiar daca s-ar face aceasta baza numai pentru cei decedati, de cand sunt mentiuni scrise in registrele bisericilor/manastirilor/cimitirelor, si tot ar fi un lucru extraordinar.
    pensionar Cristescu P. Radu
    PS-1. Am vrut de exemplu sa-mi caut niste rude decedate, inhumate la un cimitir din Bucuresti, dar pentru ca nu stiam anul, nu s-a putut sa mi se spuna unde sunt ingropate si deci nu am putut aprinde o lumanare la locul lor de veci. Daca inregistrarile erau pe suport magnetic, printr-o simpla cautare, dupa nume de exemplu, se gasea imediat locul ingropaciunii si chiar lista cu toti cei ingropati in acel loc.
    PS-2. Ma scuzati ca am scris asa mult, dar imi pare rau ca la noi romanii nu se prea respecta trecutul, ca dovada ca nu-l putem cunoaste. Am vizionat, parca pe Notional Geographic, cum la nu stiu ce cimitir din nu stiu ce satulet, se tineau registrele cu mortii din epidemia de ciuma de acum vreo 4 secole, si s-a ‘mers’ pe arbole genealogic al unui decedat pana in zilele noastre, gasindu-se un urmas al acelui decedat. Cum ei pot si noi nu putem ? Chiar asa inapoiati si delasatori sa fie romanii ? Daca noi, toti romanii, nu ne cunoastem stramosii si necunoscandu-i nici n-ai cum sa-i respecti, inseamna ca ne meritam soarta cruda cu care istoria ne incearca de 2000 ani.

  5. Popoa spune:

    Ton despotin kai arhierea imon, Kirie filate de toate relele din lumea acesta. Amin

  6. elena din ROMAN-NEAMT spune:

    CATRE INALT PREAFERICITUL PATRIARH DANIEL-Ma numesc ELENA si sint din localitatea ROMAN -NEAMT m- au blocat de nu-mi pot plati datoriile la banca am ramas fara servici de un an si jumatate ma tot chinuie .VA scriu pentru ca stiti situatia mea si transmiteti si la MAICA STARETA de la MANASTIREA MICLAUSENI .AM rugamintea la SFINTIA dumneavoastra sa ma ajutati urgent pe cit posibil .VA MULTUMESC .TELEFON 0233724744 -0734805287

Lasă un răspuns