Părintele Arsenie Papacioc

Mănăstirea Sfânta Maria - Techirghiol

„A iubi pe Dumnezeu înseamnă să stii să jertfesti totul pentru El.”


„Maca nu ai un plimatco (pramatico; duhovnic), cu dureari s-lu caftsă.” (staretslu Vasile di Poiana a Merlui)

„Părintele de la Marea Neagră” este un om de poveste! Iată povestea unui armân de-al lui despre dânsul: "Ma năinti cu vărnă ndoi anj, anda earam la ună conferintsă iu s-azbura ti natsionalismul romănescu (tsănută di Marcel Petrishor), avdzăi ti prota oară numa a preftului Arsenie Papacioc. Dauă lucri mi minară tu mastea a preftului, zughrăpsită di zburător: arăzga a lui armănea-scă shi namea a lui di erou di leghendă a personagilui (a curi-lj si alăvda purtaticlu a lui fără cusuri dit chirolu anda eara tu ahapsea a Aiudlui). Earam mărit că un di arăzga a noastă eara alăvdat ti morala a lui lutsită shi ti haracterlu a lui chibar.

Niheam ma amănat perieryia (curiozitatea) ta să "shtiu" căt ma multu di aestu om ănj fu dată di zughrăpserli fapti a preftului Arsenie di cătră Andrei Pleshu (cari-l lughursea Arsenie Papacioc ca hiindalui "una dit nai ma nimălăxiti masti a monahismului contemporan" shi Andrei Scrima (cari-lj fu "hilj" tu pistea di plimatco al Arsenie Papacioc) Andrei Scrima zbura di "vărtoasa clirunumsiri di bană tinjisită dit tricutlu laic" a călughărlui Arsenie. Acă aflam ma multi texti di ică ti Arsenie Papacioc earam multu niefhăristisit; nu aflam aproapea tsiva di bana a lui, di istoria a lui personală. Tsiva di arăzga a lui armănă sh- tsiva ti tricutlu a lui di legionar. "Mash" urminii di plimatco. Earam nvirnat shi di purtaticlu a meu prit cari căftam ta s-intru tu tricutlu a alushtui om di tută lumea alăvdat sh-cari om aveam vrearea să-nj hibă oaspi. Tut tsi yivăseam di el ănj si părea că eara multu psăn sh-fără să-nj dizleagă personalitatea a lui. Mintimen, itru, mplin di vreari ti atselj cari caftă urminii di la plimatco, cu ncreadiri, caldu, bun psiholog; ama "năpoi impersonal." Iavea tsi spunea Andrei Scrima: "Atsea tsi easti caracteristic ti părintili spiritual easti ashtirdzearea a vidzutăljei personală. Cu căt nedz năinti ma multu pi cali, cu ahăt ma multu ti dipărtedz; cu căt intsră tu aver, ti eleftiriseshtsă di tini singur-tsă (...). Ama aestă impersonalizari (...) nu dutsi la scădeari; mea easti calea di intrari tu adeti, tsi va dzăcă, tu universul spiritual. S-eshtsă impersonal, tu aestu contextu shi tu aestă noimă, easti s-pots s-ai filcă-treatsiri la universal; ca atari nu mata părăstiseshtsă - sh-nu tsă să ma poati, va dzăcă, s-tsă să caftă isapi ti amintărli, ti adrărli, ti ăncărfuserli, sh-piriursirli (limitărli) di multsami.(...) Prit impersonalizari, nu caracteristiclu a tău easti cătighursit, nu piriursirli, nu mardzinjli cari ti făniursescu tini ca persoană, ca insu, mea piriursirli. Mardzinjli mutre-scu tut tsi tsăni di plazmă, di făptură (...) Piriursirli ama nă aspun di tinjia andicra di isăsh piriursirli a noasti, uspitlăchea cu eali, creashtirea a agzotiljei a lor ti piriursiri." [(1), pag. 41-42, 45].

Noima ideală a uspitsăljiljei easti "anăngăsăirea a unlui pi alantu, tsi yini dit dauli părtsă ti nchiuluiri" shi nitsi cum ta să s-facă isapea a exumuluyiilor (confesări) shi a slăbintsălor a alantui (ashi cum s-tihiseashti tu ună ceareii mălăxită). Aveam ahurhită dicara să-nj ved alathusea shi s-ănj apudhixescu că impersonalizarea a preftului Arsenie nu eara tsiva cu vreari di la el mea eara mash ună catortosi a " eleftirusiriljei di el isăsh". Tutnăoară aestă impersonalizari eara shi un tămăsit atu ti preftul Arsenie ti dutsearea pănă tu mardzinea a sartsinăljei a lui di plimatco. Cătse di multi ori s-tihiseashti ca isturia personală a unui om a bisearicăljei (cu ahăt ma multu atumtsea căndu easti zborlu di un plimatco) s-hibă ună apuhie di ănchidicari ti pistimenj. Preftul arhimandrit Arsenie Papacioc s-amintă tu 15-li di Agustu 1913, tu hoara Perietsi, Ialomitsa. Tu 15-li di Agustu s-yiurtiseashti "Adurnjirea ali Maica a Domnului"."

Note:

  1. Andrei Scrima: "Timpul rugului aprins". 1996.
  2. "Duhovnici români în dialog cu tinerii", tom II.

TEXTE PUBLICATE IN VOLUME SAU REVISTE:
  • Scrisori către fiii mei duhovnicesti (Editura Mănăstirii Dervent, Constanta, 2000).
  • Duhovnici români în dialog cu tinerii (Editura Bizantină, Bucuresti, 1997).
  • La Mănăstire te desfiintezi ca personalitate omenească în personalitate ângerească - interviu, în Epifania, noiembrie-decembrie 1997.
  • Despre Euharistie si împărtăsirea cu Sfintele Taine - interviu, în Epifannia nr.2 / 1998.
ALTE TEXTE, INEDITE:
  • Convorbirea cu Părintele Teofil Părăian de la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.

We use cookies to give the best experience to our visitors. By using this website, you're agreeing to our use of cookies.