Salariile personalului de cult si proprietatile bisericesti in Romania

Salariile personalului de cult si proprietatile bisericesti in Romania

Tot vreau, de ceva vreme, sa scriu un bilet de blog pe acest subiect. Pentru ca apar din cand in cand in presa zisa „centrala”, saptamanal sau lunar, ca un fel de abonament de prost gust, stiri sau informatii distorsionate despre credinta, Biserica si BOR. La unele dintre ele mai raspunde Basilica.ro, la altele nu raspunde nimeni, si poate ca bine face.

Caii de bataie ale acestor „stiri” sunt : proprietatile Bisericii, salariile personalului de cult, relatia Biserica-Stat, preoti „speciali”. Desi institutia Bisericii are inevitabil probleme in istorie, desi ispita banilor si a puterii nu ocolesc nici pe preoti, uneori ma intreb unde este granita intre prostie / ignoranta si rea-credinta / rautate.

Mai multe s-au adunat in timp, dar un flagrant de mai ieri, ma face sa scriu :

Un ziarist corect face o stire corecta despre cererea Mitropoliei Clujului de a se alinia salariile preotilor la cele ale profesorilor din invatamantul preuniversitar. Ziaristul precizeaza corect ca salariul unui preot este compus in proportie de circa 50% din bani de la stat si restul reprezinta contributia din fondurile parohiei, si citeaza pe purtatorul de cuvant al Mitropoliei (preotul Bogdan Ivanov) ca „in cazul Arhiepiscopiei Clujului, Vadului si Feleacului, 70% din preoti nu isi completeaza salariile decat cateva luni pe an. Noi cerem o recunoastere a statutului preotilor, asa cum este stipulat acesta si in legea cultelor.” Articol corect. Doar ca dupa el vine un „puitor de titluri” (meserie necunoscuta, dar bine platita), pe care in cel mai bun caz nu-l intereseaza decat sa creasca tirajul, si titreaza : „Preotii clujeni vor salarii de profesori universitari”…

Personal, ceea ce ma deranjeaza cel mai tare, e ca puitorii de titluri sunt mai catolici decat papa. Adica pentru clerul ortodox al Tarii pana si pasoptistii francmasoni si pro-occidentali vorbesc frumos (per general, nu la „cazuri speciale”), si vin azi puitorii de titluri ca sa puna in mod regulat etichete mizere pe clerici si Biserica, asa, la gramada.

Un C.A. Rosetti, cu toate ale lui indoieli in credinta, ii scrie lui Ion Ghica in doua randuri in 1850 ca vrea sa-si boteze copilul in credinta ortodoxa (dar nu la rusi), iar intr-o alta scrisoare catre acelasi, la 16 decembrie 1850, vorbeste de romani ca de o a? natie democratica si crestina a?. inca mai precis, intr-o scrisoare catre Jules Michelet din acelasi an el scrie : „Preotii nostri sunt la noi ceea ce sunt la voi invatatorii: sufletul si pana unitatii nationale.”

La randul lui, Ion Ghica, vede atat scoala cat si biserica in grija comunei. Plata preotului care oficiaza serviciul religios sta in sarcina comunelor (a municipalitatilor), cu precizarea ca preotul „nu va putea sub nici un cuvant sa ceara de la particulari remunerare pentru serviciul bisericii, pentru botez, cununie, confesie (spovedire), cuminecatura (grijanie) si inmormantare” (Ion Ghica, Reorganizarea Rominiei, partea intiia ” Comuna, Bucuresti, 1861)

Nici I.C. Bratianu nu e mai prejos. intr-o scriere in limba franceza, destinata a fi publicata in presa laica franceza, el abordeaza si „chestiunea pur religioasa” ca „parte a insesi conditiilor de manifestare a fiintei noastre morale, chestiune de cea mai mare importanta peste tot si mai ales la noi, unde altarul credintei nu a fost niciodata despartit de altarul patriei ; la noi, unde nu doar ca Biserica nu s-a pus deloc in antagonista a societatii civile, dar n-a dorit niciodata sa domine, ci s-a multumit sa o inspire si sa nu se desparta deloc de ea. ” (La Question religieuse en Roumanie. Lettre à Monsieur le directeur de l’Opinion nationale, par J.-C. Bratiano. Paris, 1866)

Nu voi mai insista pe marturiile francmasonilor patrioti de la 1848 (care, pentru diferite motive, au fost retinuti de constiinta poporala drept luptatori impotriva Bisericii) ca sa trec la o ultima marturie importanta, cea lui Nicolae Iorga, intr-o scrisoare din 1920 catre Mitropolitul primat Miron Cristea :

"in privinta legaturilor dintre stat si biserica, eu cred ca statul, care a rapit averea bisericii, e dator sa o intretie potrivit cu nevoile vremii noastre. El nu se poate desface nici de datoria de a socoti legat de dinsa, fiindca aceasta e un element inseparabil din traditia noastra nationala, a statului generator pentru Romania Mare." El mai noteaza ca statul nu trebuie sa se amestece in alegerea episcopilor sau a preotilor: "El confirma, nu alege pe episcopi. As zice chiar acelasi lucru despre preoti: daca i-ar cere parohia, i-ar pretui si iubi mai mult, oricare ar fi intrigile locale in jurul unor astfel de alegeri. Ministrul de Culte nu poate fi decat casierul Bisericii autonome si cel care recomanda organelor de stat organele bisericesti a caror alegere s-a facut in toata forma. Aceste alegeri nu pot porni decit de la parohie, care pana azi nu a existat ca un corp moral si electoral. Ea trebuie compusa din crestinii ortodocsi cari practica (ei sau familia lor) si care arata interes pentru biserica respectiva sustinind-o material. in sama lor trebuie sa fie si edificiul (cu drept de supraveghere a statului) si personalul bisericesc (platit si de stat, in marginile bugetului stabilit)."

N.Iorga
Valenii de Munte
21 septembrie 1920

Viziunile vechi si noi asupra naturii raporturilor din Biserica si Stat difera de la un ganditor la altul, de la un loc la altul, de la o epoca la alta, dar mi se pare ca exista un punct comun, si la Nicolea Iorga si la marii pasoptisti : preotii si Biserica au fost si sunt un factor de luminare a poporului, au participat din plin la crearea Romaniei moderne si a Romaniei mari. Confiscarea proprietatilor Bisericii (ceea ce ei numeau „secularizarea”) a fost un element cheie al reformei agrare, care reforma agrara a fost nodul gordian al modernizarii Romaniei.

Si pentru trecut, si pentru prezent, si pentru viitor Statul (impreuna cu Biserica) trebuie sa gaseasca o forma de a sustine / ajuta Biserica, iar Biserica (impreuna cu Statul) trebuie sa se asigure ca aceste forme nu o tarasc in dependenta de politic.

Iulian Nistea

Acest articol a fost publicat în Ganduri incuviintate și etichetat cu , , , , , . Salvează legătura permanentă.

11 răspunsuri la Salariile personalului de cult si proprietatile bisericesti in Romania

  1. Nu pot decat sa salut acest articol, parinte Iulian. Mi se pare de bun simt sa se ia pozitie la aberatiile presei de astazi care, pe de o parte, stie ca orice subiect legat de Biserica e bine citit (si aceasta explica intr-o oarecare masura ciclicitatea articolelor din presa laica cu privire la BOR)iar pe de alta parte, pentru a-l face cat mai senzational posibil ocoleste amanuntele cele mai importante si il ,,umfla” cu senzational.
    Domnii care au scris articolul la care faceti referire, dar nu doar acestia, nu cred ca stiu ca in zona Muntilor Apuseni sunt preoti care merg cu ziua la coasa pentru a putea sa-si intretina familia; ca sunt preoti care in loc sa poata sa se ocupe de turma lui Hristos sunt nevoiti sa taie lemne in padure si sa le vanda, ca sunt preoti care traiesc in sate uitate de autoritati si pentru care acel 50% ar insemna putin mai bine si nu un salariu de profesor universitar. Ca sa nu vorbesc de puzderia de preoti care fac TAXI. Oare, acesti preoti, daca ar avea venituri atat de mari, ar mai fi nevoiti ca dupa ani de studiu sa presteze asemenea munci? Aceiasi domni,ar trebui sa stie ca un salariu de profesor universitar nu e nici 1000 nici 1500 de lei ci de la 5000 de lei in sus,(si pe buna dreptate) si nu 850 sau 1400 cat au preoti (in functie de grad si studii). Nu trebuie sa fim matematicieni pentru a ne da seama ca 50% din 840 sunt 420 si daca adunam asta numai 5000 nu ne da, adica salariul de profesor universitar. Acest aspect explica inca o data exagerarile acestor mari jurnalisti, cu privire la SALARIILE DE PROFESORI UNIVERSITARI pe care preotii le ravnesc.
    La un moment dat, parinte Nistea spuneati ca poate e mai bine ca nu le raspunde nimeni, lucru cu care nu sunt foarte de acord. De ce sa tacem parinte? Trebuie sa stie lumea ca lucrurile nu se petrec asa cum le descrie presa laica. Faptul ca un numar de 10% dintre preoti o duc bine aceasta nu inseamna ca ceilalti trebuie pusi in aceeasi oala.
    Ar mai fi multe de spus, dar e un simplu comentariu. Va felicit inca o data pentru ceea ce ati scris.

  2. dagisar spune:

    Doamne ajuta!

    In urma cu cativa ani a fost un singur an in care ni s-a permis de catre MEC sa avem IDD(invatamant la distanta) la Facultatea unde imi desfasor activitatea. Un Preot era prezent printre cei ce doreau sa o termine, un Preot care avea mainile batatorite de munca, care venea cu cizme de pe camp, un Preot cu o privire darza, cu multa dragoste crestina si binecuvantat cu 4 copii, …venise sa faca o facultate ca sa poate preda in comuna unde era si Preot, deoarece salariul Sfintiei Sale nu-i permitea sa isi intretina familia si foarte probabil ca enoriasii erau, multi dintre ei, foarte in varsta. Din pacate, desi a platit multi euro pentru anul de scolarizare, nu a reusit nici pana azi sa-si ia licenta si stau si ma gandesc, de ce oare un Preot nu ar putea sa aiba un salar decent ca sa nu se mai gandeasca la 50 de ani sa faca o noua facultate ca sa poata supravietui?

    Cu dragoste in Hristos,
    Gh. Dan Rasiga.

  3. m.Hristofora spune:

    Ma bucur mult pentru acest articol si profit Parinte sa ma intreb si sa intreb ce s-ar intampla daca preotii nostri, nevoiti fiind, ar merge la servicii in rand cu totii enoriasii lor? Daca unul din acesti puitori de titluri ar avea intr-o zi nevoie urgenta de un preot pentru o situatie disperata din familia sa ce va face? Va merge la seful de echipa din fabrica unde lucreaza preotul din parohie, sa-i ceara permisiunea sa-l lase sa mearga cu el? Cat va fi in satre sa-l plateasca atunci sa-l ajute in necazul sau?
    Deci cred ca aigurandu-se un salariu potrivit cu nevoile timpului in care traim, preotul ramane in continuare disponibil pentru cei care au nevoie de el!

    m.Hristofora – Rosiers

  4. Daniela spune:

    Parinte,
    e bine ca ati scris articolul,aveti mare dreptate. Dar este pacat ca nu vor ajunge sa il citeasca si cei dezinformati, manipulati si spalati pe creier de presa oficiala.
    iertati. Doamne, ajuta!

  5. faq popii spune:

    bai jegosule,tu te-ai uitat in oglinda cand ai compus imbecilitatea asta de text, adica dupa ce fura, escrocheaza, mint, inseala ca zeii lor din terfeloaga sfanta recte cartea neagra a umanitatii, mai vor si salarii si culmea, marite la nivelul profesorilor universitari, niste mistici nespalati care isi bat joc de credinta si de dumnezeu, obligand turmele de ignoranti sa se-nchine la zeii cruzi, lacomi, proxeneti, hoti, betivi si curvari ai iudeilor, NESIMTITULE—–BLASFEMICULE

    • nistor spune:

      Baiete…tu ai mari probleme…consulta un sanatoriu

    • Iuga Adrian spune:

      Cred cu tarie ca din pacate nu ai citit articolul de mai sus. Nici macar doua cuvinte spuse cu ura sau rautate nu sunt in acest artico. Nu vorbesc de tonul si limbajul pe care tu il folosesti! Nimeni , dar absolut nimeni nu ti-a impus ceva vreodata din partea Bisericii. Ca dovada ca ai libertatea sa gandesti in felul pe care il faci. Dar buna crestere si cei sapte ani de acasa trebuiau sa iti educe macar limbajul care este sub media de inteligenta! Poti fi ateu dar fa-o pe un ton civilizat si decent. Comentariul tau ma face sa am speriu de ce umlba liber pe drum in societatea romaneasca!

  6. om spune:

    Mai ‘nr4’, sa-ti fie rusine.te-ai ratacit din greseala pe aici, din pacate.mai informeaza-te si nu mai aruca cu mizerie in lucruri despre care nu ai habar.pastreaza mizeria pentru tine.mirosi tare urat!

  7. vivi spune:

    Imi pare rau pentru aceste comentarii rautaceoase!Nu stiu de ce din ce in ce mai multi oameni judeca preotii,fara sa-i cunoasca .Eu cred ca trebuie sa ne gindim ca si ei sint oameni si sint supusi ispitei.Asi vrea sa le sugerez celor care judeca preotii sa se gindeasca bine ca au posibilitatea sa aleaga cel mai iscusit preot ca doar nu le cere nimeni nici sa faca contract nici sa plateasca cine stie ce taxe…nu?daca nu le place ceva la preot il pot schimba fara nici o problema,chiar fara sa-i judece.In toate institutiile sint si oameni care gresesc,nu?pina la urma toti gresim,important este sa iertam eu asa cred.
    RUSINE,RUSINE SI IAR RUSINE PENTRU CA SINTEM ASA DE RAIIIIIIIIIIIIII!IERTATI-MA

  8. Alexandru spune:

    Astia care calculeaza cate telescoape se cumparau cu salariile preotilor nu sunt farmazoni (sic!) ci bulangii si filfilzoni. Bulangiu = adept al socialistului utopic Boulanger. Filfizon = stangist care canta Carmagnola, cu „les aristocrats a la lanterne” (sa spanzuram nobilii) si „viv le son du canon” (stilizat la valahi fif le son de baietii coanei Chirita)…

  9. Mihai-Radu spune:

    „Din inima omului ies cugetele cele rele, desfranarile, hotiile, uciderile, adulterul, lacomiile, vicleniile, inselaciunea, nerusinarea, ochiul pizmas, hula, trufia, usuratatea.”

Lasă un răspuns