Parintele Ioan Iovan

HOME -> Mari duhovnici romani -> Parintele Ioan Iovan de la Manastirea Recea


Manastirea Recea
O noua vatra de spiritualitate ortodoxa

"Binecuvântat sã fie Dumnezeu care cu pronia Lui divinã a transformat o râpã cu un cimitir vechi, într-o 'grãdinã suspendatã' a Maicii Lui, oferind un lãcas sfânt si sfintitor neamului nostru crestinesc si românesc."

Parintele Arhimandrit Ioan Iovan

"S-a deschis o fereastrã cãtre cer si o pãrticicã din frumusetea nemãrginitã a Lui s-a rãsfrâ pe pãmânt si a iesit ca prin minune o mãnãstire ce întruchipeazã statornicia neamului nostru românesc întru jertfelnicie, întelepciune, curãtie si generozitate."

Maica Stareta Stavrofora Cristina

Parintele Duhovnic Ioan Maica Stareta Cristina


Navigare
 
Contact
Scurt istoric
3 imagini...


  Navigare

Contact


  Navigare

Scurt istoric

O pecete spiritual-crestinã, apãrutã începând cu anul 1991 ca o minune pe colinele din apropierea aeroportului Târgu-Mures este mãnãstirea de maici Recea, reprezentativ complex de arhitecturã specific româneascã a cãrei existentã o datorãm staretei stavrofore Cristina. Dând dovadã de pricepere, de perseverentã si de tenacitate, dar si de dragoste pentru Dumnezeu si colectivitate, a reusit sã vegheze la zidirea acestui lãcas de cult, avându-l alãturi pe parintele arhimandrit Ioan Iovan, duhovnicul mãnãstirii, care prin rugãciune, slujbe si sfaturi întelepte a mângâiat sufletele credinciosilor, a intermediat legãtura dintre pãmânt si cer, între om si Dumnezeu.

La temeia noii asezãri monahale exista un fond probatoriu bogat de vestigii descoperite în ultimul secol la Moresti, Vidrasãu, Ungheni, Cerghid, Cristesti, Recea, Sãusa… si în alte numeroase locuri, care legitimeazã existenta multimilenarã a poporului român si în spatiul judetului Mures. Descoperirile arheologice cuprind perioada din epoca peleoliticã )peleoliticul mijlociu 100.000-40.000 î.d.Hr.) p-nã în faza timpurie a epocii medievale (secolele XII-XIII), când apar primele mentiunni scrise despre localitãtile judetului.

Manastirea Recea - interior

În luna octombrie 1991, Bunul Dumnezeu a pogorât voia Sa, dând duh de întelepciune Prea Sfintitului Andrei, Episcop (azi Arhiepiscop) de Alba-Iulia pentru a forma la Recea o obste de maici. Conditiile grele de vietuire au impus in lunile noiembrie si decembrie 1991 accelerarea ritmului de finalizare a clãdirii administrative. În anul 1992 s-a construit o clopotnitã si un altar din cãrãmidã utilizabil în sezonul cald.

La praznicul "Izvorul Tãmãduirii", 24 aprilie 1995, s-a pus piatra de temelie pentru sfânta bisericã, cu hramul "Nasterea Macii Domnului". În anul 1996 s-a terminat constructia bisericii si finisajul exterior.

Arhitectura ansamblului monahal de la Recea are un caracter rustic românesc, preluând canoanele arhitecturale ale mãnãstirilor din zona sbcarpaticã a Munteniei si ale celor din centrul si nordul Moldovei, cu influiente bizantine si brâncovenesti.

Centrul de greutate al complexului monahal este biserica, a cãrei volumetrie se ridicã din planul în formã de cruce, cu împãrtirea caracteristicã bisericilor bizantine:

În partea de nord-vest (în dreapta bisericii) s-a amplasat corpul de chilii, care are o constructie în formã de "L", edificat pe douã nivele, având la parter trapeza, bucãtãria si anexele, iar la etaj stãretia si chiliile propriu-zise.

Casa de oaspeti este o constructie înãltatã pe parter ce cuprinde douã apartamente si o salã de protocol.

În partea de sud-est (în stânga bisericii) se aflã zona de intrare în incinta complexului monahal, alcãtuitã dintr-un portal impozant cu foisor, care întregeste în mod fericit ansamblul mãnãstiresc.

În partea opusã intãrii si în ax cu aceasta s-a amplasat clãdirea ce cuprinde la parter biblioteca, cabinetul medical, infirmeria si atelierele de croitorie, iar la etaj muzeul cu caracter bisericesc si national.

În vecinãtate, pe o suprafatã de zece hectare, s-a ridicat arhondaricul (casa închinãtorilor) si s-a organizat gospodãria anexã proprie, de crestere a animalelor si pãsãrilor si de cultivare a legumelor si florilor, pentru uzul obstei.

Încheiem aceastã scurtã prezentare prin spusele Prea Cuvioasei Maci Starete Stavrofora Cristina:

"A trãi nu înseamnã pentru noi decât a ne jertfi unor interese comune, pentru a aduce semenilor eterne si sfinte servicii".


  Navigare

3 imagini...


Dati click pe imagini pentru a le vedea într-un format mai mare !


Aceastã paginã a fost ultima oarã modificatã
la data de 
TOP
Nistea's Page
Pãrintele Ioan Iovan
Meniu:
Me & Myself | Traduceri | Poeme | Eseuri
Spiritualitate | Patericul adnotat | Jurnal athonit
N-writers | Simone Weil | Ileana Mãlãncioiu
Mari duhovnici | Legãturile Dvs!

Copyright © 2000-2001, Iulian Nistea.
This file may be copied on the condition to specify the copyright notice.